Rusia anunță o nouă reducere a livrărilor de petrol. Prețurile au ajuns la maximumul ultimelor șase săptămâni

Rusia va reduce cantitatea de petrol pe care o livrează pe piața globală cu o jumătate de milion de barili pe zi, după cum a declarat vineri ministerul rus al Energiei, aceasta adăugându-se angajamentelor asumate anterior privind reducerea voluntară a producției, scrie Oil Price.

„Rusia confirmă că va reduce livrările pe piețele petroliere cu 500.000 de barili pe zi în august prin scăderea exporturilor și va lua toate măsurile necesare pentru a atinge acest obiectiv în cadrul reducerii voluntare. Această reducere completează reducerea voluntară pe care Rusia a anunțat-o anterior și care a fost prelungită până la sfârșitul lunii decembrie 2024″, a precizat vineri Ministerul Energiei într-un comunicat, potrivit TASS.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat anterior că Rusia a acceptat în mod voluntar să reducă livrările.

Ca parte a eforturilor de a asigura o piață echilibrată, Rusia își va reduce în mod voluntar aprovizionarea cu petrol în luna august cu 500.000 de barili pe zi prin reducerea exporturilor sale pe piețele globale cu această cantitate”, a declarat la începutul săptămânii vicepremierul rus și negociator de top al OPEC, Alexander Novak, adăugând că reducerea exporturilor va duce la o reducere a producției.

Reducerea exporturilor vine în contextul în care prețul petrolului Brent a urcat la peste 78 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din ultima lună și jumătate. Prețul țițeiului rusesc ESPO, care merge în China, a urcat la începutul acestei săptămâni la cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, deoarece cumpărătorii chinezi s-au grăbit să îl achiziționeze înainte de reducerea anunțată de 500.000 de barili pe zi a exporturilor luna viitoare.

La începutul acestei săptămâni, ESPO se tranzacționa cu un discount de 4 dolari pe baril față de țițeiul Brent, sau cu 6 dolari pe baril peste plafonul de preț al G7 – și asta înainte de creșterea de doi dolari a prețului Brent de vineri.

Reducerile totale anunțate către OPEC+, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații săi, se cifrează la aproximativ 5 milioane de barili pe zi sau aproximativ 5% din cererea globală de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.