Rusia anunță o nouă reducere a livrărilor de petrol. Prețurile au ajuns la maximumul ultimelor șase săptămâni

Rusia va reduce cantitatea de petrol pe care o livrează pe piața globală cu o jumătate de milion de barili pe zi, după cum a declarat vineri ministerul rus al Energiei, aceasta adăugându-se angajamentelor asumate anterior privind reducerea voluntară a producției, scrie Oil Price.

„Rusia confirmă că va reduce livrările pe piețele petroliere cu 500.000 de barili pe zi în august prin scăderea exporturilor și va lua toate măsurile necesare pentru a atinge acest obiectiv în cadrul reducerii voluntare. Această reducere completează reducerea voluntară pe care Rusia a anunțat-o anterior și care a fost prelungită până la sfârșitul lunii decembrie 2024″, a precizat vineri Ministerul Energiei într-un comunicat, potrivit TASS.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat anterior că Rusia a acceptat în mod voluntar să reducă livrările.

Ca parte a eforturilor de a asigura o piață echilibrată, Rusia își va reduce în mod voluntar aprovizionarea cu petrol în luna august cu 500.000 de barili pe zi prin reducerea exporturilor sale pe piețele globale cu această cantitate”, a declarat la începutul săptămânii vicepremierul rus și negociator de top al OPEC, Alexander Novak, adăugând că reducerea exporturilor va duce la o reducere a producției.

Reducerea exporturilor vine în contextul în care prețul petrolului Brent a urcat la peste 78 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din ultima lună și jumătate. Prețul țițeiului rusesc ESPO, care merge în China, a urcat la începutul acestei săptămâni la cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, deoarece cumpărătorii chinezi s-au grăbit să îl achiziționeze înainte de reducerea anunțată de 500.000 de barili pe zi a exporturilor luna viitoare.

La începutul acestei săptămâni, ESPO se tranzacționa cu un discount de 4 dolari pe baril față de țițeiul Brent, sau cu 6 dolari pe baril peste plafonul de preț al G7 – și asta înainte de creșterea de doi dolari a prețului Brent de vineri.

Reducerile totale anunțate către OPEC+, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații săi, se cifrează la aproximativ 5 milioane de barili pe zi sau aproximativ 5% din cererea globală de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții