Rusia arde în aer surplusul de gaze pe care nu-l poate vinde

La terminalul de gaze naturale rusesc de la Portovaia, din apropierea graniţei cu Finlanda, pot fi observate tot mai des flăcări de durată. Terminalul este principala sursă pentru Nord Stream 1.

Potrivit imaginilor din satelit ale sistemului de monitorizare a incendiilor NASA, pot fi observate flăcări în fiecare zi din 17 iunie la stația de compresoare Portovaia a companiei ruse Gazprom.

Specialiştii finlandezi sunt cei care au sesizat că flăcările provin într-adevăr de la această facilitate şi spun că acestea arată, cel mai probabil, că depozitele care aprovizionează NS1 sunt pline până la refuz, iar surplusul nu poate fi gestionat decât prin ardere.

Rusia a restricţionat semnificativ livrările de gaze către UE prin această conductă.

Aceasta ar însemna că rușilor le este dificil să stocheze gazul extras și au început să-l ardă.

„În loc să câștige miliarde de euro din aprovizionare, rușii sunt forțați să ardă pur și simplu gazul extras în aer.” a scris ministrul Energiei al Ucrainei, Herman Galușcenko.

#nord stream 1 #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.