Rusia joacă pe degete Guvernul. Spânu justifică scumpirea retroactivă a metanului: Riscam să rămânem fără gaz

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu justifică majorarea retroactivă a tarifului la gaz pentru populație. „Riscam să rămânem fără gaz”.

Hai să le luăm pe rând, de ce era nevoie să se aplice un tarif nou de la 1 ianuarie și decizia să fie aplicată prin Comisia pentru Situații Excepționale: Prețul de achiziție a gazelor pentru luna ianuarie a fost cunoscut după data de 20 decembrie. Din păcate, în luna decembrie, pe piețele europene, am avut prețuri de până la 2800 USD pentru mia de m3, ceea ce a făcut să crească prețul de achiziție și pentru Moldova – 647 USD mia de m3”, a punctat Spînu.

Ministrul spune că aprobarea tarifelor în regim normal, fără a fi decretată stare de urgență, ar fi tergiversat acumularea banilor și plățile Moldovagaz către Gazprom și exista riscul sistării gazului de către Federația Rusă.

Această procedură risca să pună sub un semn mare de întrebare capacitatea de plată a gazului către Gazprom și riscuri de sistare pentru toată țara. Criza energetică nu este criza țării noastre, este o criză europeană care ne afectează direct. Moldova este pentru a doua oară în stare de urgență din cauza crizei. Deciziile pe care le luăm nu sunt populare, dar sunt corecte. Înțelegem că afectează foarte mule familii și tocmai din acest motiv am venit cu măsuri de compensare care să ușureze această criză. Pentru prima dată în istorie se alocă peste 3 mlrd de lei pentru ajutor, în factură, tuturor oamenilor”, a punctat Spînu..

Vineri, 28 ianuarie, ANRE a aprobat în regim de urgență tarile la gaz pentru populație, la 15,18 lei/m3 cu 37% față de tariful precedent. Tarifele sunt aplicate retroactiv de la 1 ianuarie.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat că tarifele pentru consumatori vor rămâne neschimbate urmare a majorării volumlui baniloralocați pentru compesații. Astfel, tariful compensat la gaz va rămâne de 6,80 de lei pentru 50 de metri cubi de gaz și de 7,90 de lei până la 150 de metri cubi.

Autoritățile de la Chișinău s-au arătat indignate de atitudinea Gazpromului în raport cu Chișinăul. De două ori concernul rus a trimis scrisori de înștiințare care atenționau cu sistarea livrărilor în caz de neplată a avansului pentru luna următoare. Deși această prevedere exista și în contractul precedent, nu a fost utilizată niciodată de Gazprom. Ministrul Infrastructurii și premierul au vorbit despre o schimbare de atitudine a concernului.

#gaz #Moldovagaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.