Rusia, pe butuci fără benzină! Stațiile mici trag obloanele

Tot mai multe regiuni din Rusia se confruntă cu deficit de benzină, fenomen care a dus la închiderea temporară a unor benzinării independente. Dacă inițial problemele erau semnalate în Orientul Îndepărtat și regiunea Saratov, acum situația se extinde și în Nijni Novgorod, Rostov, Riazan și Crimeea, unde proprietarii rețelelor locale afirmă că unele rafinării nu mai livrează benzină 92 și 95 de câteva săptămâni, scrie publicația rusă Izvestia

Principalele cauze invocate de experți sunt creșterea sezonieră a cererii, turismul sporit în august, dar și scumpirea carburanților pe piața angro. Președintele Uniunii Independente a Carburanților, Pavel Bajenov, a explicat pentru Izvestia că deficitul de benzină se resimte deja în peste 10 regiuni, afectând mai ales rețelele mici de stații de alimentare.

Reprezentanții companiilor locale confirmă că unele benzinării funcționează „de la o cisternă la alta”, iar altele și-au suspendat activitatea. În Crimeea și sudul Rusiei, problema se accentuează la stațiile cu capacități mici de stocare, iar în Orientul Îndepărtat, creșterea de două ori a fluxului de turiști a amplificat criza.

Pe lângă factorii sezonieri, analiștii invocă și atacurile asupra rafinăriilor rusești, care au redus producția și au creat presiuni pe piața internă. În plus, marii producători preferă adesea să vândă peste hotare, unde prețurile sunt mai avantajoase.

Prețurile pe piața bursieră au atins niveluri istorice: în septembrie, benzina AI-95 a ajuns la 82.300 ruble/tonă în partea europeană a Rusiei, iar AI-92 a depășit 70.600 ruble/tonă.

Guvernul de la Moscova a încercat să tempereze situația prin limitarea exportului de benzină până la sfârșitul lui septembrie 2025 și prin modificarea graficelor de reparații la rafinării, pentru a crește livrările interne.

Specialiștii susțin că soluțiile pe termen scurt ar fi importurile suplimentare, repararea rapidă a rafinăriilor și eventual sprijin financiar prin credite preferențiale pentru NPA și rețelele de benzinării. Totuși, echilibrarea durabilă a pieței ar necesita modernizarea producției și crearea de stocuri regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.