Rusia vrea mai multe produse din CSI, respectiv și din Moldova. Legumele și fructele la ei, acum, costă cât caviarul!

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a dat indicații să fie mărit importul de produse agricole în țară din CSI pentru a stabiliza prețurile la produse, fapt care ar putea viza și producătorii din Republica Moldova. O dispoziție în acest sens a fost publicat pe site-ului oficial al Kremlinului, scrie Realitatea.md.

„Guvernul Rusiei, în contextul stabilizării prețurilor la produse alimentare, urmează să ia măsuri, printre care creșterea volumului importului de produse agricole pe teritoriul țării din statele membre CSI. Serviciul Federal Antimonopol (FAS) va asigura monitorizarea formării prețurilor la produsele alimentare vândute prin rețelele comerciale”, scrie în dispoziția prezidențială.

Totodată, urmează să fie întocmite rapoarte privind rezultatele măsurii. Primul până la 1 septembrie 2021, celelalte – o dată într-un trimestru.

„Se recomandă înalților oficiali (șefi ai organelor executive ale puterii de stat) în comun cu Guvernul Rusiei să asigure accesul nestingherit al producătorilor agricoli autohtoni la comerțul cu amănuntul, târguri, facilități comerciale non-staționare și de distribuție pentru a extinde oportunitățile lor de a-și vinde produsele”, mai scrie în dispoziție.

Până pe 15 august curent, autoritățile trebuie să aibă deja o dare de seamă privind implementarea măsurii.

Este de menționat că rușii se confruntă cu prețuri majorate la produse, mai ales, în orașe cum ar fi Bilibino sau Anadîr. Potrivit presei locale, un kilogram de roșii costă 1.000 de ruble, ceea ce înseamnă puțin peste 240 de lei, de cartofi – 560 de ruble (135 de lei), de ceapă – 620 de ruble (150 de lei), de morcov – 600 de ruble (145 de lei). O legătură de banane costă 700 de ruble (170 de lei), iar lămâile – 500 de ruble (puțin peste 120 de lei). 10 ouă costă 400 de ruble (97 de lei).

#CSI #legume #fructe #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.