Ce trebuie să cunoască antreprenorii care desfășoară activitate de comerț despre vânzarea cu preț redus?

La data de 2 aprilie 2021 în Monitorul Oficial Nr. 88-95 a fost publicată Legea nr. 17 din 04.03.2021 pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Aspectul principal al modificărilor constă în aducerea prevederilor legale actuale în concordanță cu cadrul general de reglementare a mediului de afaceri. Totodată, a fost introdus un capitol nou – „Capitolul V1 – Vânzarea produselor/serviciilor cu preț redus”. Legiuitorul a argumentat introducerea acestui capitol din motivul existenței cazurilor de practici neloiale ale comercianților prin anunțarea unor reduceri de preț sau lichidări de stocuri false, prin publicitate de forme diferite, inclusiv aplicate pe vitrinele magazinelor care nu corespund realității, prețurile cu reduceri de facto nefiind schimbate sau fiind schimbate neesențial, etc. Așadar, vă aducem la cunoștință aspectele noi introduse prin capitolul menționat, care urmează să le aplicați în cazul în care desfășurați activitate de comerț. Aceste prevederi vor intra în vigoare la data de 02 octombrie 2021.

Metodele de comerț cu preț redus:

Prin vânzare a produselor/serviciilor cu preţ redus, în sensul Legii cu privire la comerţul interior nr. 231/2010, se înţelege:

a) vânzări de lichidare;

b) vânzări de soldare;

c) vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică;

d) vânzări promoţionale.

Informarea privind vânzările cu preț redus:

Vânzările cu preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale, urmează a fi aduse la cunoștință în scris autorității administrației publice locale în a cărei rază teritorială este amplasată unitatea comercială respectivă, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de începerea vânzărilor sau cu o zi lucrătoare până la lansarea publicității cu privire la vânzările cu preț redus.

Vânzarea de lichidare

Prin vânzare de lichidare se înţelege orice vânzare precedată sau însoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de „lichidare” şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o unitate comercială.

Orice anunţ sau altă formă de publicitate privind vânzarea de lichidare trebuie să specifice în mod obligatoriu data de început al vânzării şi durata acesteia, precum şi sortimentul de mărfuri supus vânzării de lichidare, în cazul în care operaţiunea nu se referă la totalitatea produselor din structura de vânzare.

Vânzarea de soldare

Vânzarea de soldare este orice vânzare însoţită sau precedată de publicitate şi anunţată sub denumirea „soldare/soldări/solduri/reduceri” şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o unitate comercială cu amănuntul.

Documentele contabile justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puţin 15 zile înainte de data de început al vânzării de soldare vor fi păstrate timp de 3 ani pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate.

Vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică

Vânzările efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică sunt vânzările din producţia proprie, efectuate direct consumatorilor de către producători (procesatori), aceştia îndeplinind obligaţiile ce revin oricărui comerciant care desfăşoară comerţ cu amănuntul.

Vânzările promoţionale

Vânzările promoţionale sunt vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piaţă care pot avea loc în orice perioadă a anului, cu condiţia că se referă la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum şi la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent.

În sensul Legii nr. 231/2010, nu sunt considerate vânzări promoţionale:

a) acţiunile de promovare efectuate de producători (procesatori);

b) acţiunile de lansare de produse/servicii noi pe piaţă.

Publicitatea şi anunţurile privind reducerile de preţuri

Vânzările cu preţ redus (de lichidare, de soldare, efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică, promoţionale), atunci când consumatorii sunt anunţaţi despre o reducere de preţuri care comportă o comparaţie exprimată în cifre, sunt supuse următoarelor reguli de fixare şi publicitate a preţurilor:

1) orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat de aceeaşi unitate comercială pentru produse sau servicii identice;

2) orice anunţ de reducere de preţuri, indiferent de forma, modul de publicitate şi motivaţia reducerii, trebuie să se adreseze consumatorilor şi să indice în cifre o reducere în raport cu preţurile de referinţă, excepţie făcând:

a) publicitatea comparativă de preţ;

b) anunţurile publicitare exclusiv literare, care nu conţin cifre;

c) anunţurile de preţ de lansare a unui nou produs pe piaţă;

d) anunţurile publicitare orale efectuate exclusiv în interiorul magazinului pentru reduceri de preţuri la un anumit raion, pentru o foarte scurtă perioadă a unei zile de vânzare;

3) publicitatea prin catalog şi ofertele de reducere de preţuri, lansate de comercianţii care practică vânzarea în afara unei unități comerciale fixe, pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiţia ca această menţiune să figureze vizibil şi lizibil în catalog;

4) orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

a) fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;

b) fie prin menţiunile „preţ nou”, „preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;

c) fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul de referință, barat;

5) se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu;

6) toate documentele contabile care atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să fie păstrate timp de 3 ani pentru a putea fi prezentate organelor de control abilitate;

7) orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat practică comercială incorectă şi se sancţionează conform legislaţiei.

Aceste prevederi nu se aplică atunci când reducerile de preţ pe produs rezultă din creşterea cantităţii de produs conţinută în ambalajul utilizat în mod uzual în comercializarea acestora sau din creşterea numărului de produse identice oferite spre vânzare într-un ambalaj colectiv.

Produsele aflate în vânzare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate sau a datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente produselor alimentare ori a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare pe rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată practică comercială incorectă şi se sancţionează conform legislaţiei.

Sursa: contabilsef.md

#pret redus #comert #vanzare #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.