Rușii își fac stocuri de aur! Câte lingouri au cumpărat în 2022

Ruşii au cumpărat un număr record de lingouri de aur în 2022, arată datele publicate vineri de Ministerul de Finanţe de la Moscova, în condiţiile în care reducerile de taxe la achiziţionarea de metale preţioase i-au încurajat pe aceştia să-şi facă stocuri de aur ca o valoare de refugiu, transmite Reuters.

În luna martie a anului trecut, Moscova a eliminat cota de TVA de 20% la achiziţiile de aur de către persoanele fizice, în încercarea de a-i convinge pe ruşi să nu mai utilizeze dolarul american ca valoare de refugiu. De asemenea, Ministerul de Finanţe de la Moscova a scutit populaţia de la plata taxelor pentru profiturile generate din vânzarea lingourilor de aur, ceea ce a stimulat şi mai mult cererea de metal preţios.

Potrivit datelor oficiale, ruşii au cumpărat anul trecut o cantitate de peste 50 de tone de lingouri de aur, de zece ori mai mult decât în anul 2021. Cel mai căutate a fost lingourile de un kilogram, care au reprezentat aproximativ 60% din totalul lingourilor vândute.

În plus, aceste cifre nu sunt definitive şi acoperă doar perioada până la sfârșitul lunii noiembrie 2022, a precizat Ministerul rus al Finanţelor.

Separat, banca rusă de stat VTB Bank a anunţat că a vândut 33,8 tone de lingouri de aur clienţilor în 2022, adăugând că în prezent clienţii săi deţin aur în valoare de 50 de miliarde de ruble (711 milioane de dolari).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lingouri #metal pretios #ruși #record #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.