Ruta „Drumul Vinului Moldovei” premiată la nivel european. De 1 an avem o hartă turistică a cramelor din RM

Din data de 29 martie 2019, Moldova face parte din rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului – „Iter Vitis – Les Chemins de la Vigne”, care are scopul de a promova călătoriile de descoperire a patrimoniului divers din Europa, în special oeno-culturale, de consacrare a valorilor globale, precum: diversitatea interculturală, dialogul inter-cultural transfrontalier și dezvoltarea durabilă a turismului. La data de 29 martie curent, Republica Moldova aniversează un an de la integrarea rutei oeno-turistice naționale “Drumul Vinului Moldovei” în cadrul rutelor cultural-europene acreditate ale Consiliului Europei, alături de alte 30 de itinerarii.

Acreditarea europeană a fost promovată de Asociația Națională pentru Turism Receptor și Domestic din Moldova (ANTRIM), cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei și al Marii Britanii.

Pe durata primului an de la acreditare „Drumul Vinului Moldovei”, în pofida situației pandemice, traseul a continuat să se dezvolte și să se extindă. De asemenea, în acest an peste 60 de destinații turistice, dintre care 21 crame au fost afiliate la traseul „Drumul Vinului Moldovei”, iar 8 dintre acestea au obținut, în plus, certificarea „Safe Travels” a Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), implementată în Moldova de ANTRIM.

„Promotorii direcți ai ofertelor oenoturistice conștientizează importanța criteriilor de sustenabilitate ca premisă a competitivității destinațiilor turistice. S-a observat contribuția activităților de marketing pe care le-au adoptat vinăriile în atragerea turiștilor locali, primiți cu respectarea condițiilor de protejare a sănătății publice, inclusiv cu implementarea standardelor “Safe Travels”, dezvoltată de World Travel & Tourism Council (WTTC). Cramele sunt mereu în avangarda sectorului turistic, drept locomotive de dezvoltare și adaptare, ceea ce au demonstrat și în acest an dificil 2020.” a menționat Victoria Bucătaru, director executiv al ANTRIM.

Din cauza situației pandemice, cramele turistice și destinațiile asociate au suferit scăderi dramatice a numărului de vizitatori și ale încasărilor de la 50% la 80% din cifrele înregistrate în 2019. Tot din aceste cauze au fost anulate festivalurile și târgurile care se organizau în ceilalți ani. ANTRIM a susținut și implementat campanii de promovare a turismului domestic, a organizat seminare și instruiri online pentru membrii Drumului Vinului Moldovei, precum și a inițiat parteneriate regionale pentru sporirea ofertei regionale de tururi și experiențe turistice.

Ruta turistică „Drumul Vinului Moldovei” a fost desemnată finalistă (locul II) și premiată în categoria „Destinație Turistică Culturală Durabilă în 2020”, în cadrul concursului organizat de Rețeaua Europeană de Turism Cultural (ECTN) în colaborare cu Consiliul Europei. Distincția denotă realizările semnificative în materie de contribuție a valorilor culturale în industria turismului; diversitate culturală; promovare internațională; marketing local și poziționare a rutei ca destinație culturală și ca premiză pentru dezvoltare durabilă.

„Ruta turistică națională „Drumul Vinului Moldova” promovează cu succes experiențele culturale, istorice și gastronomice în favoarea dezvoltării turismului durabil, în regiuni, dar implică și aspirații de dezvoltare și expansiune. 34 de antreprenori destinațiile turistice incluse în acest itinerariu au beneficiat de asistența Proiectului de Competitivitate din Moldova, prin granturi și sprijin în dezvoltarea afacerii, ceea ce a condus la o mai mare diversitate și calitate a experiențelor oenoturistice incluse în Drumul Vinului Moldovei.” a declarat Diana Lazăr, Vice-Directorul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Marii Britanii.

Proiectul „Drumul Vinului Moldovei” reprezintă o posibilitate de și afirmare a turismului național pe arena internațională, devenind totodată o platformă de parteneriate și colaborări inter-sectoriale.

În acest context, ANTRIM, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului, prin implicarea agenților economici din domeniul turismului vitivinicol își unesc eforturile pentru elaborarea unor obiective de colaborare și parteneriat pentru dezvoltarea Drumului Vinului, promovarea internațională, inter-conectarea regională și globală cu alte itinerarii turistice, inclusiv prin cooperare și activități pe termen lung, conform foii de parcurs exprimată de Rezolutiile Consiliului Europei.

„Turismul vitivinicol este în centrul ofertei unice de țară, care ne diferențiază pe plan global și grație căruia Moldova poate să atragă turiștii din proximitate dar și din cele 63 state unde vinurile noastre sunt exportate. Drumul Vinului Moldovei este primul traseu turistic național care a integrat rutele cultural-turistice ale Consiliului Europei și reprezintă o confirmare a potențialului nostru vitivinicol, dar și o afirmare a succeselor înregistrate de industria vitivinicolă în sinergie cu industria turismului, ale căror principii de dezvoltare sunt similare Republicii Moldova.” a spus Cristina Frolov Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Ruta „Drumul Vinului Moldovei” cuprinde 7 itinerare vinicole și gastronomice, 30 de vizite la vinării, crame, vinoteci, zeci de evenimente cultural-turistice și numeroase experiențe culturale, istorice. Ruta are o lungime totală de 1 560 km de circuite în cele trei regiuni viticole cu Indicație Geografică Protejată.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.