S-a aflat suma cheltuită cu războiul din Ucraina. Costurile sunt uriașe

Ucraina a fost forțată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia. Banii ar fi trebuit să ajungă la dezvoltare, a declarat ministrul de Finanțe, oferind o perspectivă asupra costurilor economice imense.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască aproximativ 8,3 miliarde de dolari pentru armată în loc să investească în dezvoltare. Suma a fost risipită de la declanșarea războiului declanșat de Vladimir Putin, 24 februarie, a anunțat ministrul Finanțelor Serhiy Marchenko.

Cifra, care nu a fost dezvăluită până acum de guvernul Ucrainei, scoate la iveală vâltoarea economică pe care o traversează Ucraina în timp ce soldații săi încearcă să țină la distanță ofensiva reînnoită a Rusiei în estul țării. Așadar, este pentru prima oară când guvernul de la Kiev vorbește despre sumele risipite pentru că aşa vrea Putin, oferind astfel o privire de ansamblu asupra costurilor uriașe asupra economiei, pe lângă viețile pierdute în război.

Guvernul ucrainean nu mai au de la cine colecta taxe şi impozite

Cheltuielile, extrase din unele fonduri bugetate inițial pentru dezvoltare, au vizat orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijinul de urgență pentru persoanele strămutate în interior, a declarat ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.

Sunt 2,7 milioane de IDP înregistrați oficial, conform datelor de la ministerul politicii sociale, deși cifra reală este mult mai mare. În același timp, din cauza războiului, guvernul nu a mai colectat decât 60% din taxe și impozite, a mai precizat ministrul.

Marchenko a mai spus că Ucraina a primit aproape 2 miliarde de dolari ajutor extern în luna aprilie, din care 719 milioane de dolari au venit din granturi. În total, de la 24 februarie, Kievul a primit 5,4 miliarde de dolari, inclusiv 801 milioane sub formă de granturi.

Un republican a blocat 40 de miliarde de dolari blocate în Senatul SUA

Ajutorul de 40 de miliarde dolari din partea SUA a fost însă blocat joi în senatul american de un singur senator republican, după ce președintele SUA Joe Biden a semnat o lege care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.

Washingtonul a promis un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care, de la debutul războiului, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului.

Republicanul Rand Paul, care s-a opus constant acordării de ajutoare străine, a refuzat să susțină propunerea care are nevoie de unanimitate pentru a trece. Senatorul cere schimbarea legislației astfel încât să fie introdus controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani, scrie The Guardian. Dacă senatorul Paul persistă în aceste solicitări nesăbuite, va reuși de unul singur să amâne ajutorul de care Ucraina are nevoie disperată , a declarat liderul majorității Chuck Schumer.

Guvernul ucrainean a făcut împrumuturi masive de la băncilor centrale

De asemenea, guvernul a împrumutat aproximativ 2,4 miliarde de dolari prin plasarea de obligațiuni de război interne și nu intenționează să emită niciun alt instrument de datorie comercială, a spus Marchenko. În plus, banca centrală a Ucrainei a oferit guvernului un ajutor financiar de 100 de miliarde de grivne (3,4 miliarde de dolari), cumpărând direct obligațiuni de război în portofoliul său.

Marchenko a spus că războiul a făcut ca guvernul să ceară sprijin băncii centrale. „Încercăm să maximizăm finanțarea comercială prin obligațiuni guvernamentale de război și prin volumul de asistență din partea partenerilor noștri și doar în sfârșit ne bazăm pe finanțarea de la banca centrală”, a spus el, potrivit Reuters.

#cheltuieli #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.