S-a aflat suma cheltuită cu războiul din Ucraina. Costurile sunt uriașe

13 Mai 2022, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2022, 17:42 // Actual //  bani.md

Ucraina a fost forțată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia. Banii ar fi trebuit să ajungă la dezvoltare, a declarat ministrul de Finanțe, oferind o perspectivă asupra costurilor economice imense.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască aproximativ 8,3 miliarde de dolari pentru armată în loc să investească în dezvoltare. Suma a fost risipită de la declanșarea războiului declanșat de Vladimir Putin, 24 februarie, a anunțat ministrul Finanțelor Serhiy Marchenko.

Cifra, care nu a fost dezvăluită până acum de guvernul Ucrainei, scoate la iveală vâltoarea economică pe care o traversează Ucraina în timp ce soldații săi încearcă să țină la distanță ofensiva reînnoită a Rusiei în estul țării. Așadar, este pentru prima oară când guvernul de la Kiev vorbește despre sumele risipite pentru că aşa vrea Putin, oferind astfel o privire de ansamblu asupra costurilor uriașe asupra economiei, pe lângă viețile pierdute în război.

Guvernul ucrainean nu mai au de la cine colecta taxe şi impozite

Cheltuielile, extrase din unele fonduri bugetate inițial pentru dezvoltare, au vizat orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijinul de urgență pentru persoanele strămutate în interior, a declarat ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.

Sunt 2,7 milioane de IDP înregistrați oficial, conform datelor de la ministerul politicii sociale, deși cifra reală este mult mai mare. În același timp, din cauza războiului, guvernul nu a mai colectat decât 60% din taxe și impozite, a mai precizat ministrul.

Marchenko a mai spus că Ucraina a primit aproape 2 miliarde de dolari ajutor extern în luna aprilie, din care 719 milioane de dolari au venit din granturi. În total, de la 24 februarie, Kievul a primit 5,4 miliarde de dolari, inclusiv 801 milioane sub formă de granturi.

Un republican a blocat 40 de miliarde de dolari blocate în Senatul SUA

Ajutorul de 40 de miliarde dolari din partea SUA a fost însă blocat joi în senatul american de un singur senator republican, după ce președintele SUA Joe Biden a semnat o lege care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.

Washingtonul a promis un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care, de la debutul războiului, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului.

Republicanul Rand Paul, care s-a opus constant acordării de ajutoare străine, a refuzat să susțină propunerea care are nevoie de unanimitate pentru a trece. Senatorul cere schimbarea legislației astfel încât să fie introdus controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani, scrie The Guardian. Dacă senatorul Paul persistă în aceste solicitări nesăbuite, va reuși de unul singur să amâne ajutorul de care Ucraina are nevoie disperată , a declarat liderul majorității Chuck Schumer.

Guvernul ucrainean a făcut împrumuturi masive de la băncilor centrale

De asemenea, guvernul a împrumutat aproximativ 2,4 miliarde de dolari prin plasarea de obligațiuni de război interne și nu intenționează să emită niciun alt instrument de datorie comercială, a spus Marchenko. În plus, banca centrală a Ucrainei a oferit guvernului un ajutor financiar de 100 de miliarde de grivne (3,4 miliarde de dolari), cumpărând direct obligațiuni de război în portofoliul său.

Marchenko a spus că războiul a făcut ca guvernul să ceară sprijin băncii centrale. „Încercăm să maximizăm finanțarea comercială prin obligațiuni guvernamentale de război și prin volumul de asistență din partea partenerilor noștri și doar în sfârșit ne bazăm pe finanțarea de la banca centrală”, a spus el, potrivit Reuters.

Realitatea Live

02 Dec. 2025, 13:07
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
02 Dec. 2025, 13:07 // Slider //  Grîu Tatiana

Executivul de la București a adoptat marți, 2 decembrie, o Ordonanță de Urgență care introduce un mecanism nou prin care statul poate interveni în companiile din România afectate de sancțiuni internaționale. Decizia vine în contextul aplicării sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva gigantului rus Lukoil: acestea au intrat în vigoare pe 21 noiembrie pentru rafinărie și se vor extinde de la 13 decembrie asupra rețelei de benzinării, scrie digi24.ro.

Sancțiunile americane, anunțate în octombrie și îndreptate atât împotriva Lukoil, cât și a Rosneft, au fost precedate de măsuri similare adoptate de Regatul Unit și marchează o schimbare de abordare față de perioada în care președintele Trump evita sancțiunile energetice directe împotriva Moscovei. Trezoreria SUA afirmă că restricțiile deja reduc veniturile Rusiei din petrol, prin scăderea prețului țițeiului și limitarea capacității Kremlinului de finanțare a războiului.

Pentru România, unde Lukoil operează în rafinare și distribuție de combustibili, impactul ar putea fi semnificativ, astfel că autoritățile au introdus un cadru care permite intervenția statului în situații similare, după modelul din alte state europene.

Potrivit ordonanței, Guvernul, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), poate constata existența unui impact economic major generat de sancțiuni externe, și, respectiv, are dreptul de a institui supraveghere extinsă asupra unei companii, numi un supraveghetor cu atribuții largi și limita activitatea entităților vizate.

Documentul definește „impactul economic puternic” ca o distorsionare a pieței sau afectarea funcționării unui operator economic important, în măsura în care substituirea acestuia ar conduce la creșteri masive de prețuri și riscuri pentru securitatea energetică a României.

Supraveghetorul desemnat de Guvern va putea participa la ședințele conducerii companiei, va avea acces în toate locațiile și la toate documentele, inclusiv financiare și juridice, va aviza toate tranzacțiile externe și va raporta lunar Guvernului constatările sale. Totodată, acesta este obligat să păstreze secretul comercial și fiscal și să se asigure că firma respectă sancțiunile internaționale obligatorii pentru România. Indemnizația sa va fi plătită de compania supravegheată și nu poate fi mai mică de 10.000 lei brut.

Companiile supuse supravegherii vor avea obligația să notifice supraveghetorul despre toate ședințele interne, să îi permită acces total la documente și locații, să ceară aviz pentru orice tranzacție externă și să răspundă solicitărilor acestuia în maximum 24 de ore.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII