S-a recunoscut oficial! Guvernul a exploatat agricultura timp de 10 ani

Asociația Forța Fermierilor critică dur comunicatul emis de Guvern în urma ședinței din 17 aprilie privind situația sectorului agricol, catalogându-l drept lipsit de soluții concrete, într-un context în care întregul sector — de la cereale și sfeclă de zahăr până la vinificație și zootehnie — se rostogolește într-o criză profundă.

„În spațiul public, tot mai des agricultorii sunt prezentați drept un sector neperformant, care ar trebui abandonat în favoarea altor priorități economice. Această abordare nu doar că este periculoasă, dar poate genera tulburări sociale majore cu impact politic grav”, avertizează organizația.

Potrivit comunicatului Asociației, Prim-ministrul a recunoscut în cadrul ședinței că, în ultimii 10 ani, statul a tratat sectorul agricol într-un mod injust, în special prin interzicerea rambursării integrale a TVA. Aceste politici au contribuit la declinul afacerilor agricole, reducerea veniturilor bugetare și accelerarea colapsului agro-industrial.

Forța Fermierilor solicită Guvernului declararea stării de criză națională în agricultură, ca prim pas pentru obținerea de sprijin internațional, în special din partea Uniunii Europene. Potrivit organizației, doar o mobilizare politică coordonată — la nivelul Guvernului, Parlamentului și Președinției — ar putea genera o intervenție externă similară celei din criza energetică.

Alte măsuri urgente propuse includ:

Funcționalizarea efectivă a programului de rambursare a TVA-ului;
Restituirea accizei la motorină în maximum 2 luni;
Înlesniri fiscale temporare pentru agricultori;
Achitarea integrală a subvențiilor restante pentru anul 2024;
Modificări legislative, inclusiv la Legea Insolvenței.
Asociația acuză Guvernul că, prin retorica repetitivă și lipsită de efect real, a creat o percepție publică distorsionată. „În realitate, sprijinul invocat este ineficient, iar opinia publică a ajuns să considere cererile legitime ale fermierilor drept exagerări. Această ruptură între propagandă și realitate alimentează ura socială și tensionează inutil societatea”, mai avertizează comunicatul.

Forța Fermierilor cere acțiuni reale și imediate, nu doar promisiuni sterile, pentru a evita degradarea totală a agriculturii moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #criză #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.