Salarii de lux în Moldova! Cine sunt cei 110.000 care câștigă peste 1.000 de euro pe lună?

Economistul Veaceslav Ioniță a publicat o analiză amplă care arată o transformare spectaculoasă a pieței muncii din Republica Moldova: dacă în anul 2014 doar 1.900 de persoane aveau un salariu brut lunar de peste 1.000 de euro, în prezent, în 2025, acest număr a ajuns la peste 110.000 de persoane și este estimat să urce la aproape 130.000 până la sfârșitul anului.

„Este o creștere de 60 de ori în doar un deceniu, o schimbare structurală care marchează tranziția Republicii Moldova către o economie cu venituri mai ridicate și mai competitive”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate, în primul trimestru din 2025 numărul celor cu salarii de peste 1.000 euro brut a crescut cu 6.000 de persoane față de finalul lui 2024, pe fondul: creșterii salariului mediu anualizat cu 2,5%, menținerii unui curs stabil leu/euro, și extinderii moderate a angajărilor în sectorul real (+3.000 persoane).

Un alt indicator care arată dinamica ascendentă este faptul că aproape 16.000 de persoane câștigă peste 2.000 de euro brut lunar, dublu față de anul 2023. Acest salt evidențiază consolidarea unei elite salariale în creștere, formată din specialiști în IT, telecomunicații, servicii financiare, consultanță și profesii liberale.

„Dacă în 2014 vorbeam despre o minoritate privilegiată, astăzi putem spune că 1 din 5 angajați activi din economia formală câștigă un salariu peste acest prag psihologic de 1.000 de euro. Salariile mari devin normă, nu excepție”, mai notează Ioniță.

Pentru Moldova, acet lucru înseamnă că angajatorii sunt forțați să ofere salarii competitive pentru a-și păstra forța de muncă, iar sectoarele bine plătite devin dominante: IT, telecom, BPO, servicii financiare.

„Apare o presiune crescândă asupra sectorului public și întreprinderilor mici, care rămân în urmă ca ofertă salarială”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #salarii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.