Salarii de lux în Moldova! Cine sunt cei 110.000 care câștigă peste 1.000 de euro pe lună?

Economistul Veaceslav Ioniță a publicat o analiză amplă care arată o transformare spectaculoasă a pieței muncii din Republica Moldova: dacă în anul 2014 doar 1.900 de persoane aveau un salariu brut lunar de peste 1.000 de euro, în prezent, în 2025, acest număr a ajuns la peste 110.000 de persoane și este estimat să urce la aproape 130.000 până la sfârșitul anului.

„Este o creștere de 60 de ori în doar un deceniu, o schimbare structurală care marchează tranziția Republicii Moldova către o economie cu venituri mai ridicate și mai competitive”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate, în primul trimestru din 2025 numărul celor cu salarii de peste 1.000 euro brut a crescut cu 6.000 de persoane față de finalul lui 2024, pe fondul: creșterii salariului mediu anualizat cu 2,5%, menținerii unui curs stabil leu/euro, și extinderii moderate a angajărilor în sectorul real (+3.000 persoane).

Un alt indicator care arată dinamica ascendentă este faptul că aproape 16.000 de persoane câștigă peste 2.000 de euro brut lunar, dublu față de anul 2023. Acest salt evidențiază consolidarea unei elite salariale în creștere, formată din specialiști în IT, telecomunicații, servicii financiare, consultanță și profesii liberale.

„Dacă în 2014 vorbeam despre o minoritate privilegiată, astăzi putem spune că 1 din 5 angajați activi din economia formală câștigă un salariu peste acest prag psihologic de 1.000 de euro. Salariile mari devin normă, nu excepție”, mai notează Ioniță.

Pentru Moldova, acet lucru înseamnă că angajatorii sunt forțați să ofere salarii competitive pentru a-și păstra forța de muncă, iar sectoarele bine plătite devin dominante: IT, telecom, BPO, servicii financiare.

„Apare o presiune crescândă asupra sectorului public și întreprinderilor mici, care rămân în urmă ca ofertă salarială”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #salarii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.