Salariul în plic, „bomba economică”. Câte amenzi a împărțit fiscul

Problema reducerii fenomenului salariilor în plic a luatt amploare în ultimele decenii. Or, aşa-numitul “salariu în plic” este o bombă economică. Una cu efect întârziat. O acţiune ilegală care subminează, pe de o parte, veniturile la bugetul asigurărilor obligatorii de stat, din care se plătesc inclusiv pensiile, pe de alta, viitorul angajatului care, în momentul când va ieşi la pensie, va primi nişte bănuţi care nu-i vor ajunge nici pentru alimente.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că în nouă luni ale anului curent au fost stabilite 285 de cazuri privind admiterea de încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă. Ca rezultat, au fost adoptate decizii și calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi în sumă totală de 21 mil. de lei din ele achitate 5 mil. de lei.

Datele Biroului Național de Statistică arată numărul persoanelor angajate la negru și care, evident, primesc salariul în plic. În trimestrul doi al anului 2021, 143,2 mii persoane erau ocupate în sectorul informal, iar 22,8% – au avut un loc de muncă informal din total persoanelor ocupate de 842,6 mii. Cauzele apariţiei economiei informale sunt: impozitarea excesivă, în special a fondului de salarizare, teama de a pierde unele beneficii sociale prin reducerea veniturilor, reglementarea foarte strictă a unor activităţi.

Ponderea economiei informale în Republica Moldova, potrivit unor estimări, depăşeşte 20%. Acest indicator are repercusiuni directe asupra situaţiei financiar-economice şi investiţionale, dar şi asupra bunăstării populaţiei. Şi agenţii economici care activează transparent sunt într-o competiţie neloială din cauza celor care se eschivează de la plata impozitelor şi taxelor. Întreprinzătorul nu se va eschiva să angajeze informal lucrători dacă este profitabil pentru afacerea sa.

#salariu în plic #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.