Sancțiunile lovesc dur! Cărbunele rusesc, exclus de pe piețele globale. Scăderi-record ale exporturilor

Exporturile de cărbune ale Rusiei au înregistrat o scădere semnificativă pentru al treilea an consecutiv, ajungând în 2024 la cel mai mic volum din ultimii șase ani, conform datelor publicate de „Vedomosti” pe baza statisticilor Argus. În total, companiile rusești au livrat pe piețele externe 195 de milioane de tone de cărbune, cu 17,5 milioane de tone mai puțin decât în anul precedent și cu 26,2 milioane de tone mai puțin decât în 2022.

În comparație cu nivelurile din 2021, înainte de război (223,4 milioane de tone), exporturile au scăzut cu 13%. Situația actuală marchează un punct minim, în condițiile în care în 2020 exporturile atinseseră 211 milioane de tone, iar în 2019 și 2018, 199 milioane și, respectiv, 193 milioane de tone.

Sancțiunile internaționale sunt principalul factor al acestei contracții, subliniază analiștii Argus. Spre deosebire de petrol și gaze, pentru care Europa continuă să fie un cumpărător, chiar și în cantități reduse, cărbunele rusesc a fost supus unui embargo total. Totodată, mari companii din industrie, precum SUEK și Mechel, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale SUA.

Problemele infrastructurale ale căilor ferate din Rusia au agravat situația. Sistemul feroviar, nepregătit pentru reorientarea exporturilor către piețele din Asia, se confruntă cu un deficit de locomotive și mecanici. Creșterea fluxului de mărfuri a dus la o scădere a vitezei medii de transport la sub 35 km/h, cel mai redus nivel din 1991. Blocajele din transport au împiedicat mai multe companii să-și îndeplinească planurile de export, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Prețurile la export pentru cărbune au scăzut și ele la un minim de șapte ani, ceea ce a determinat peste jumătate dintre companiile din sector să înregistreze pierderi. Conform Rosstat, industria cărbunelui a încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 81 miliarde de ruble, înregistrată în perioada ianuarie–octombrie.

Ca răspuns la dificultățile de pe piețele externe, producția de cărbune a fost redusă. În regiunea principală de extracție, Kemerovo, producția a scăzut cu 15,8 milioane de tone, ajungând la 198,4 milioane de tone. Exporturile de cărbune din Kuzbass s-au redus cu 10%, la 102 milioane de tone.

Pe plan global, cererea pentru cărbune continuă să scadă din cauza tranziției energetice și a adoptării agendei verzi. Această tendință este așteptată să se accentueze în 2025, conform analistului Vladimir Cernov de la Freedom Finance.

Chiar dacă problemele infrastructurale de pe căile ferate BAM și Transsiberian ar fi rezolvate, cărbunele rusesc nu ar deveni mai rentabil, iar exporturile ar continua să scadă cu 3-5% în 2025, estimează analistul. Maxim Hudalov, strateg la IK „Vektor Kapital”, prognozează o contracție și mai accentuată, între 5-8% (10-15 milioane de tone), ceea ce ar putea duce exporturile la niveluri minime din 2016, când au fost exportate 163 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții