Sancțiunile lovesc dur! Cărbunele rusesc, exclus de pe piețele globale. Scăderi-record ale exporturilor

Exporturile de cărbune ale Rusiei au înregistrat o scădere semnificativă pentru al treilea an consecutiv, ajungând în 2024 la cel mai mic volum din ultimii șase ani, conform datelor publicate de „Vedomosti” pe baza statisticilor Argus. În total, companiile rusești au livrat pe piețele externe 195 de milioane de tone de cărbune, cu 17,5 milioane de tone mai puțin decât în anul precedent și cu 26,2 milioane de tone mai puțin decât în 2022.

În comparație cu nivelurile din 2021, înainte de război (223,4 milioane de tone), exporturile au scăzut cu 13%. Situația actuală marchează un punct minim, în condițiile în care în 2020 exporturile atinseseră 211 milioane de tone, iar în 2019 și 2018, 199 milioane și, respectiv, 193 milioane de tone.

Sancțiunile internaționale sunt principalul factor al acestei contracții, subliniază analiștii Argus. Spre deosebire de petrol și gaze, pentru care Europa continuă să fie un cumpărător, chiar și în cantități reduse, cărbunele rusesc a fost supus unui embargo total. Totodată, mari companii din industrie, precum SUEK și Mechel, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale SUA.

Problemele infrastructurale ale căilor ferate din Rusia au agravat situația. Sistemul feroviar, nepregătit pentru reorientarea exporturilor către piețele din Asia, se confruntă cu un deficit de locomotive și mecanici. Creșterea fluxului de mărfuri a dus la o scădere a vitezei medii de transport la sub 35 km/h, cel mai redus nivel din 1991. Blocajele din transport au împiedicat mai multe companii să-și îndeplinească planurile de export, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Prețurile la export pentru cărbune au scăzut și ele la un minim de șapte ani, ceea ce a determinat peste jumătate dintre companiile din sector să înregistreze pierderi. Conform Rosstat, industria cărbunelui a încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 81 miliarde de ruble, înregistrată în perioada ianuarie–octombrie.

Ca răspuns la dificultățile de pe piețele externe, producția de cărbune a fost redusă. În regiunea principală de extracție, Kemerovo, producția a scăzut cu 15,8 milioane de tone, ajungând la 198,4 milioane de tone. Exporturile de cărbune din Kuzbass s-au redus cu 10%, la 102 milioane de tone.

Pe plan global, cererea pentru cărbune continuă să scadă din cauza tranziției energetice și a adoptării agendei verzi. Această tendință este așteptată să se accentueze în 2025, conform analistului Vladimir Cernov de la Freedom Finance.

Chiar dacă problemele infrastructurale de pe căile ferate BAM și Transsiberian ar fi rezolvate, cărbunele rusesc nu ar deveni mai rentabil, iar exporturile ar continua să scadă cu 3-5% în 2025, estimează analistul. Maxim Hudalov, strateg la IK „Vektor Kapital”, prognozează o contracție și mai accentuată, între 5-8% (10-15 milioane de tone), ceea ce ar putea duce exporturile la niveluri minime din 2016, când au fost exportate 163 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.