Sancțiunile lovesc dur! Cărbunele rusesc, exclus de pe piețele globale. Scăderi-record ale exporturilor

Exporturile de cărbune ale Rusiei au înregistrat o scădere semnificativă pentru al treilea an consecutiv, ajungând în 2024 la cel mai mic volum din ultimii șase ani, conform datelor publicate de „Vedomosti” pe baza statisticilor Argus. În total, companiile rusești au livrat pe piețele externe 195 de milioane de tone de cărbune, cu 17,5 milioane de tone mai puțin decât în anul precedent și cu 26,2 milioane de tone mai puțin decât în 2022.

În comparație cu nivelurile din 2021, înainte de război (223,4 milioane de tone), exporturile au scăzut cu 13%. Situația actuală marchează un punct minim, în condițiile în care în 2020 exporturile atinseseră 211 milioane de tone, iar în 2019 și 2018, 199 milioane și, respectiv, 193 milioane de tone.

Sancțiunile internaționale sunt principalul factor al acestei contracții, subliniază analiștii Argus. Spre deosebire de petrol și gaze, pentru care Europa continuă să fie un cumpărător, chiar și în cantități reduse, cărbunele rusesc a fost supus unui embargo total. Totodată, mari companii din industrie, precum SUEK și Mechel, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale SUA.

Problemele infrastructurale ale căilor ferate din Rusia au agravat situația. Sistemul feroviar, nepregătit pentru reorientarea exporturilor către piețele din Asia, se confruntă cu un deficit de locomotive și mecanici. Creșterea fluxului de mărfuri a dus la o scădere a vitezei medii de transport la sub 35 km/h, cel mai redus nivel din 1991. Blocajele din transport au împiedicat mai multe companii să-și îndeplinească planurile de export, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Prețurile la export pentru cărbune au scăzut și ele la un minim de șapte ani, ceea ce a determinat peste jumătate dintre companiile din sector să înregistreze pierderi. Conform Rosstat, industria cărbunelui a încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 81 miliarde de ruble, înregistrată în perioada ianuarie–octombrie.

Ca răspuns la dificultățile de pe piețele externe, producția de cărbune a fost redusă. În regiunea principală de extracție, Kemerovo, producția a scăzut cu 15,8 milioane de tone, ajungând la 198,4 milioane de tone. Exporturile de cărbune din Kuzbass s-au redus cu 10%, la 102 milioane de tone.

Pe plan global, cererea pentru cărbune continuă să scadă din cauza tranziției energetice și a adoptării agendei verzi. Această tendință este așteptată să se accentueze în 2025, conform analistului Vladimir Cernov de la Freedom Finance.

Chiar dacă problemele infrastructurale de pe căile ferate BAM și Transsiberian ar fi rezolvate, cărbunele rusesc nu ar deveni mai rentabil, iar exporturile ar continua să scadă cu 3-5% în 2025, estimează analistul. Maxim Hudalov, strateg la IK „Vektor Kapital”, prognozează o contracție și mai accentuată, între 5-8% (10-15 milioane de tone), ceea ce ar putea duce exporturile la niveluri minime din 2016, când au fost exportate 163 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.