Sancțiunile lovesc în plex: Rusia încasează cel mai puțin din petrol și gaze de la invazia Ucrainei încoace

Veniturile din exporturile energetice ale Federației Ruse s-au prăbușit în luna mai 2025 la cel mai scăzut nivel de la declanșarea războiului în Ucraina, potrivit unui nou raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA).

În medie, Rusia a încasat doar 565 milioane de euro pe zi din vânzarea de țiței, gaze, produse petroliere și cărbune – cu 19% mai puțin decât în mai 2024 și aproape la jumătate față de perioada de vârf din primele luni de război, arată calculele experților.

Exporturile maritime de petrol au adus 176 milioane euro/zi, cel mai redus nivel de la începutul lui 2024, în ciuda creșterii volumului exportat cu 4%. Cauza principală: prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care a ajuns la 57,3 dolari/baril, comparativ cu aproape 70 de dolari la începutul anului.

Veniturile din transportul petrolului prin conducte s-au redus la 59 milioane euro/zi, iar încasările din gaze au scăzut cu 7%, până la 101 milioane euro zilnic – jumătate din această sumă venind din exporturi prin conducte, restul din GNL (gaz natural lichefiat).

Exporturile de produse petroliere au rămas stabile (101 milioane euro/zi), în timp ce livrările de cărbune au crescut semnificativ, ajungând la 74 milioane euro/zi (+18% față de aprilie).

China a rămas cel mai mare client: achiziții de 5,7 miliarde euro doar în luna mai, peste jumătate fiind petrol brut. India a cumpărat combustibili de 4,2 miliarde euro, iar Turcia – de 1,8 miliarde euro, în principal produse petroliere. UE a importat combustibili rusești în valoare de 1 miliard euro, 70% reprezentând gaze, restul – petrol livrat prin conducta „Drujba” către Ungaria și Slovacia.

CREA avertizează că o eventuală reducere a plafonului de preț impus de Occident pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 dolari/baril ar putea tăia încă 27% din veniturile energetice ale Rusiei – adică peste 2,7 miliarde euro/lună.

În prezent, aproape 40% din petrolul rusesc e transportat de tancuri deținute de companii occidentale, care profită de faptul că prețul Urals este sub plafonul actual. Însă, odată cu înăsprirea sancțiunilor, aceste companii ar putea abandona Rusia din teama unor măsuri secundare și a pierderii asigurărilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.