Sancțiunile mușcă. Extracțiile petrolului rusesc s-au redus la minimul ultimilor 16 ani

23 Ian. 2026, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 10:07 // Actual //  Ursu Victor

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Ian. 2026, 16:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
23 Ian. 2026, 16:37 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Valorile mobiliare, în sumă de 29 475 000 de lei, plasate la înființarea Bursei Internaționale a Moldovei au fost înregistrate în Registrul emitenților de valori mobiliare. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) din 20 ianuarie.

Potrivit deciziei, din contul mijloacelor bănești au fost emise 2 947 500 de acțiuni ordinare nominative, cu valoarea nominală de 10 lei fiecare. CNPF precizează că activitatea efectivă a Bursei Internaționale a Moldovei urmează să fie demarată după obținerea tuturor autorizațiilor prevăzute de legislația în vigoare.

Conducerea bursei este asigurată de echipa executivă și de Consiliul de Administrație. Managementul executiv este coordonat de Veronica Aprintin, directoare generală, și de Andrian Iastremschi, director general adjunct, responsabili de activitatea curentă, dezvoltarea instituțională și pregătirea infrastructurii operaționale. Structura de guvernanță strategică este asigurată de Consiliul de Administrație, format din reprezentanți ai acționarilor și un membru independent.

Bursa Internațională a Moldovei este constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, având un acționariat format din instituții financiare, investitori strategici și statul, prin Agenția Proprietății Publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!