Sancțiunile paralizează comerțul legal! Importatorii ruși recurg la metode clandestine

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.