Săptămâna de lucru de 4 zile: Visul de a munci mai puţin

În Marea Britanie a fost lansat recent un program pilot legat de săptămâna de lucru de patru zile, la care participă cel puţin 30 de companii, scrie Bloomberg.

În cadrul programului, care va începe în luna iunie şi se va derula pe o perioadă de şase luni, firmele participante vor permite angajaţilor să muncească 32 de ore pe săptămână, salariile şi beneficiile acestora rămânând neschimbate.

„Trecerea la o săptămână de patru zile ar fi o mişcare câştigătoare pentru companii“, arată Joe Ryle, director al Four Day Week Campaign din Marea Britanie. „Studiile au arătat că productivitatea se îmbunătăţeşte, ca şi starea de bine a angajaţilor“.

Programul din Marea Britanie este unul dintr-o serie desfăşurate de 4 Day Week Global, care susţine săptămâna mai scurtă de muncă. Programe similare vor începe în SUA şi Irlanda, altele fiind programate pentru Canada, Australia şi Noua Zeelandă, potrivit lui Ryle.

Pe lângă productivitate, cercetătorii vor evalua impactul asupra stării de bine a angajaţilor şi efectul programului asupra mediului şi egalităţii între sexe. Programul va ajuta „companiile să facă trecerea de la a măsura pur şi simplu cât petrec oamenii la lucru către un accent mai puternic asupra productivităţii acestora“, arată Joe O’Connor, manager al campaniei. Pentru angajaţii unicornului tech Bolt, o astfel de săptămână a devenit deja realitate, potrivit CNBC.

Compania a testat programul în toamna anului trecut, iar rezultatele au fost copleşitor pozitive, a declarat fondatorul şi CEO-ul companiei, Ryan Breslow.

Productivitatea a crescut, munca a fost simplificată, iar angajaţii sunt mulţumiţi, potrivit acestuia. Un sondaj realizat la sfârşitul perioadei testului, de trei luni, a găsit că 94% dintre angajaţi şi 91% dintre manageri doreau ca programul să continue.
Bolt, cu 550 de angajaţi full-time, este una din mai multe companii din SUA care au trecut la săptămâna mai scurtă de muncă. Susţinătorii speră ca ideea să prindă în continuare, în special într-o vreme în care atragerea şi retenţia angajaţilor este o prioritate de top.
Ideea săptămânii de patru zile nu este una nouă, însă transformările aduse de pandemie fac ca din ce în ce mai multe ţări şi companii să o ia serios în considerare.

În toamna anului trecut, un think tank important din Scoţia a recomandat ca experimentul derulat de guvernul ţării cu această idee în rândul angajaţilor din birouri să fie extins şi în alte sectoare ale economiei, ca parte a redresării post-Covid a ţării.
Şi în Franţa ideea captează deja atenţia, iar mai multe ţări, printre care Spania, Norvegia şi Islanda au derulat deja experimente în acest sens.

#lucru #angajati #UK

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.