Săptămâna de lucru de 4 zile: Visul de a munci mai puţin

În Marea Britanie a fost lansat recent un program pilot legat de săptămâna de lucru de patru zile, la care participă cel puţin 30 de companii, scrie Bloomberg.

În cadrul programului, care va începe în luna iunie şi se va derula pe o perioadă de şase luni, firmele participante vor permite angajaţilor să muncească 32 de ore pe săptămână, salariile şi beneficiile acestora rămânând neschimbate.

„Trecerea la o săptămână de patru zile ar fi o mişcare câştigătoare pentru companii“, arată Joe Ryle, director al Four Day Week Campaign din Marea Britanie. „Studiile au arătat că productivitatea se îmbunătăţeşte, ca şi starea de bine a angajaţilor“.

Programul din Marea Britanie este unul dintr-o serie desfăşurate de 4 Day Week Global, care susţine săptămâna mai scurtă de muncă. Programe similare vor începe în SUA şi Irlanda, altele fiind programate pentru Canada, Australia şi Noua Zeelandă, potrivit lui Ryle.

Pe lângă productivitate, cercetătorii vor evalua impactul asupra stării de bine a angajaţilor şi efectul programului asupra mediului şi egalităţii între sexe. Programul va ajuta „companiile să facă trecerea de la a măsura pur şi simplu cât petrec oamenii la lucru către un accent mai puternic asupra productivităţii acestora“, arată Joe O’Connor, manager al campaniei. Pentru angajaţii unicornului tech Bolt, o astfel de săptămână a devenit deja realitate, potrivit CNBC.

Compania a testat programul în toamna anului trecut, iar rezultatele au fost copleşitor pozitive, a declarat fondatorul şi CEO-ul companiei, Ryan Breslow.

Productivitatea a crescut, munca a fost simplificată, iar angajaţii sunt mulţumiţi, potrivit acestuia. Un sondaj realizat la sfârşitul perioadei testului, de trei luni, a găsit că 94% dintre angajaţi şi 91% dintre manageri doreau ca programul să continue.
Bolt, cu 550 de angajaţi full-time, este una din mai multe companii din SUA care au trecut la săptămâna mai scurtă de muncă. Susţinătorii speră ca ideea să prindă în continuare, în special într-o vreme în care atragerea şi retenţia angajaţilor este o prioritate de top.
Ideea săptămânii de patru zile nu este una nouă, însă transformările aduse de pandemie fac ca din ce în ce mai multe ţări şi companii să o ia serios în considerare.

În toamna anului trecut, un think tank important din Scoţia a recomandat ca experimentul derulat de guvernul ţării cu această idee în rândul angajaţilor din birouri să fie extins şi în alte sectoare ale economiei, ca parte a redresării post-Covid a ţării.
Şi în Franţa ideea captează deja atenţia, iar mai multe ţări, printre care Spania, Norvegia şi Islanda au derulat deja experimente în acest sens.

#lucru #angajati #UK

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 40 de milioane de dolari din exporturile sale de produse vinicole, după ce a ignorat încercările Ucrainei de a soluționa situația legată de interdicția totală asupra importului de carne de pasăre ucraineană. Kievul a avertizat deja că ar putea aplica măsuri comerciale similare.

Timp de trei săptămâni, partea ucraineană a încercat în repetate rânduri să obțină anularea interdicției totale privind importul de carne de pasăre în Republica Moldova, însă fără rezultat. În aceste condiții, Ucraina ia în calcul introducerea unor restricții pentru produsele moldovenești, în special pentru cele vinicole, ale căror exporturi către piața ucraineană se ridică la aproximativ 40 de milioane de dolari.

Negocieri fără rezultat

Interdicția temporară privind importul din Ucraina a cărnii de pasăre și furaje pentru păsări a fost introdusă la 26 ianuarie, prin decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), după ce într-un lot de furaje a fost depistat antibioticul metronidazol. În carnea de pasăre provenită din Ucraina această substanță nu a fost identificată.

Autoritățile ucrainene au reacționat prompt. În cazul companiei „Летичевский комбикормовый завод”(Leticevski Kombikormovîi Zavod” SRL), în al cărei lot de furaje a fost depistat metronidazolul, a fost suspendată certificarea furajelor produse pentru export în Republica Moldova.

Totodată, Asociația „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, din care fac parte peste 40 de producători din domeniu, a propus un set de măsuri pentru a depăși situația creată. Organizația a cerut desfășurarea unei anchete detaliate pentru a stabili cauzele și persoanele responsabile de introducerea metronidazolului în loturile industriale de furaje destinate exportului în Republica Moldova. La finalul investigației, ar urma să fie întocmit un raport extins pentru ANSA, precum și o scrisoare de garanție prin care să fie solicitată ridicarea restricțiilor, cu argumentul că produsele respectă legislația ucraineană, europeană și moldovenească.

De asemenea, partea ucraineană a propus inițierea unor consultări cu autoritățile moldovene, inclusiv prin utilizarea instrumentelor Organizației Mondiale a Comerțului.

O nouă încercare de deblocare a situației a avut loc săptămâna trecută, după vizita la Kiev a premierului Alexandru Munteanu. Atunci s-a decis crearea unui grup de lucru bilateral, cu participarea miniștrilor Economiei din cele două țări.

Reuniunea online a grupului a avut loc pe 12 februarie. Din partea Moldovei au participat ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, și directorul general al ANSA, Radu Musteață.

Ministrul ucrainean al Economiei, Alexei Sobolev, a declarat: „Ucraina este sigură de calitatea produselor sale, iar acest lucru este confirmat de exporturile constante către piața Uniunii Europene. Suntem pregătiți pentru deschidere maximă și pentru oferirea unor garanții suplimentare părții moldovenești, inclusiv prin efectuarea de teste în laboratoare acreditate, la solicitare. Scopul nostru este să soluționăm rapid toate chestiunile tehnice și să fie ridicate restricțiile privind exportul de carne de pasăre, deoarece nu există motive obiective pentru o suspendare îndelungată a livrărilor.”

Cu toate acestea, nici după ședința online din 12 februarie situația privind interdicția totală a importului de carne de pasăre din Ucraina în Moldova nu a înregistrat progrese.

Avertismentul Kievului privind contramăsurile

În lipsa unor progrese în negocieri, Kievul analizează posibilitatea introducerii unor măsuri restrictive similare împotriva produselor moldovenești. Despre acest lucru a avertizat vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kachka, într-o adresare oficială către ministra Ludmila Catlabuga.

În scrisoare, Kachka face referire la declarația acesteia, făcută imediat după introducerea interdicției: „Această restricție poate deveni o șansă pentru fermierii noștri de a-și crește volumele de vânzări. Capacitățile fermelor există și pot fi extinse”.

Astfel de măsuri ar putea contraveni obligațiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de liber schimb dintre Moldova și Ucraina, precum și angajamentelor țării noastre în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Dacă aceste măsuri discriminatorii vor rămâne în vigoare, avertizează vicepremierul ucrainean, Kievul va aplica contramăsuri corespunzătoare, prevăzute în articolele 24 și 26 ale Acordului de liber schimb dintre Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova: „Dacă una dintre Părți consideră că cealaltă Parte nu și-a îndeplinit o obligație în temeiul prezentului Acord, Partea interesată poate adopta măsuri adecvate”.

Cu alte cuvinte, Ucraina ar putea răspunde prin propriile interdicții la ceea ce consideră a fi o restricție excesivă și nejustificată asupra importului în Moldova a cărnii de pasăre din Ucraina.

Posibilă lovitură asupra sectorului vitivinicol

Taras Kachka nu a precizat ce tip de contramăsuri ar putea aplica Ucraina. Totuși, experții economici consultați consideră că produsele vinicole moldovenești ar putea fi principala țintă.

Ucraina este cea mai mare piață de desfacere pentru sectorul vitivinicol din Republica Moldova:

– alcool etilic — aproximativ 30,7 milioane de dolari;
– struguri și produse conexe — circa 8 milioane de dolari.

În total, este vorba despre pierderi potențiale de aproximativ 40 de milioane de dolari.

Două luni pentru un compromis

Un eventual embargo imediat asupra vinurilor moldovenești nu va fi introdus. Acordul de liber schimb prevede un termen de două luni pentru consultări și soluționarea disputelor. Odată cu scrisoarea transmisă de Taras Kachka către Ludmila Catlabuga a început să curgă acest termen.

Dacă în această perioadă părțile nu vor ajunge la un compromis, partea ucraineană ar putea aplica măsurile sale. În acest caz, vinificatorii moldoveni ar putea pierde zeci de milioane de dolari din cauza unei decizii a ANSA prin care s-a încercat eliminarea de pe piața moldovenească a tuturor producătorilor ucraineni de carne de pasăre.

PS: Ludmila Catlabuga nu a precizat despre sprijinirea căror producători autohtoni este vorba prin înlăturarea concurenților ucraineni. Totuși, un manager de top al unuia dintre marii producători locali de carne de pasăre a amintit, într-o discuție neoficială, că firma Axedum a lui Grigore Cojocaru a contractat în urmă cu jumătate de an un credit de 9 milioane de euro de la BERD pentru a „intra pe o nouă direcție de activitate — producția de ouă de consum de înaltă calitate”.

Dintr-o coincidență, data rambursării creditului contractat de Axedum și „curățarea” pieței cărnii de pasăre de produsele ucrainene, la sfârșitul lunii ianuarie, aproape că au coincis. „Dacă această coincidență nu este întâmplătoare, rezultă că ministra Catlabuga și ANSA au acționat ca agenți de vânzări pentru compania Axedum: firma trebuie să ramburseze un credit de 9 milioane de euro și, pentru asta, are urgent nevoie de o piață de desfacere”, și-a exprimat opinia acest manager de top.

Totuși, în contextul declarațiilor ministrului moldovean privind sprijinirea producătorilor autohtoni, spune Kachka, interdicția asupra importului produselor ucrainene „poate genera îngrijorări cu privire la faptul dacă, într-adevăr, aceasta servește drept protecție a producătorilor interni împotriva concurenței produselor importate. La rândul său, acest lucru poate duce la o discriminare nejustificată între producătorii autohtoni de carne de pasăre, subproduse din carne de pasăre și produse care conțin carne de pasăre și producătorii ucraineni”.