Săracii țării! 179 de mii de moldoveni trăiesc cu un salariu de 7 mii de lei

Circa 179 de mii de angajați din Republica Moldova, majoritatea activând în agricultură, trăiesc cu salarii de sub 10 mii de lei pe lună. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul II al anului 2024, salariul mediu brut în agricultură a fost de doar 9057,4 lei (7253,16 lei net).

Alte sectoare cu salarii extrem de mici includ alimentația publică, unde angajații au câștigat în medie 8924,7 lei, și domeniul recreerii și agrementului, cu salarii medii de 10 292,8 lei.

În contrast, cele mai mari câștiguri salariale s-au înregistrat în sectorul informațiilor și comunicațiilor (34 070,7 lei), activitățile financiare și de asigurări (27 435,9 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (21 187,9 lei).

Câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a ajuns la 14 069,2 lei, în creștere cu 15,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali, câștigul salarial a crescut cu 11,6% față de trimestrul II 2023, reflectând o creștere modestă a puterii de cumpărare pentru majoritatea moldovenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #salarii #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.