Șase plaje din România au obținut etichetă ecologică în 2022. Iată care sunt

Șase plaje românești au primit distincția Steagul Albastru în 2022 din partea Fundaţiei de Educaţie pentru Mediu (FEE). În 2021, alte cinci plaje au obținut această etichetă. Steagul Albastru este printre cele mai recunoscute etichete ecologice voluntare din lume acordate plajelor, porturilor de agrement și operatorilor de turism durabil, scrie Wall Street.ro.

Astfel, șase plaje de pe litoralul Mării Negre din țara vecină te așteaptă în această vară să-ți demonstreze cât de ecologice sunt. Iată care sunt:

Vega Vintage din stațiunea Mamaia;
Marina Regia din Năvodari;
Phoenicia din Năvodari;
Citadel din Eforie;
Azur din Eforie;
Phoenicia Blue View din Olimp.

Steaguri albastre sunt acordate plajelor pe baza unei liste de criterii stricte, inclusiv calitatea apei, servicii precum echipamente de prim-ajutor, acces pentru persoanele cu dizabilități, dar și practici ecologice. Prin urmare, acestea sunt acordate doar plajelor organizate.

Programul „Steagul Albastru – Blue Flag” a fost iniţiat în anul 1987, Anul European al Mediului, de către Fundaţia de Educaţie pentru Mediu, cu scopul de a premia plajele şi porturile de agrement pentru calitatea lor, precum și de a impulsiona autorităţile publice locale şi sectorul privat în a lua măsuri pentru îmbunătăţirea zonei de coastă.

Prin asigurarea continuităţii acestui program voluntar, România este vizibilă și prezentă an de an pe harta mondială Steagul Albastru, sporind potențialul turistic al zonelor premiate și generând un impact benefic din punct de vedere economic.

#eticheta ecologica #plaja #vacanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.