Șase plaje din România au obținut etichetă ecologică în 2022. Iată care sunt

Șase plaje românești au primit distincția Steagul Albastru în 2022 din partea Fundaţiei de Educaţie pentru Mediu (FEE). În 2021, alte cinci plaje au obținut această etichetă. Steagul Albastru este printre cele mai recunoscute etichete ecologice voluntare din lume acordate plajelor, porturilor de agrement și operatorilor de turism durabil, scrie Wall Street.ro.

Astfel, șase plaje de pe litoralul Mării Negre din țara vecină te așteaptă în această vară să-ți demonstreze cât de ecologice sunt. Iată care sunt:

Vega Vintage din stațiunea Mamaia;
Marina Regia din Năvodari;
Phoenicia din Năvodari;
Citadel din Eforie;
Azur din Eforie;
Phoenicia Blue View din Olimp.

Steaguri albastre sunt acordate plajelor pe baza unei liste de criterii stricte, inclusiv calitatea apei, servicii precum echipamente de prim-ajutor, acces pentru persoanele cu dizabilități, dar și practici ecologice. Prin urmare, acestea sunt acordate doar plajelor organizate.

Programul „Steagul Albastru – Blue Flag” a fost iniţiat în anul 1987, Anul European al Mediului, de către Fundaţia de Educaţie pentru Mediu, cu scopul de a premia plajele şi porturile de agrement pentru calitatea lor, precum și de a impulsiona autorităţile publice locale şi sectorul privat în a lua măsuri pentru îmbunătăţirea zonei de coastă.

Prin asigurarea continuităţii acestui program voluntar, România este vizibilă și prezentă an de an pe harta mondială Steagul Albastru, sporind potențialul turistic al zonelor premiate și generând un impact benefic din punct de vedere economic.

#eticheta ecologica #plaja #vacanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.