Șase plaje din România au obținut etichetă ecologică în 2022. Iată care sunt

Șase plaje românești au primit distincția Steagul Albastru în 2022 din partea Fundaţiei de Educaţie pentru Mediu (FEE). În 2021, alte cinci plaje au obținut această etichetă. Steagul Albastru este printre cele mai recunoscute etichete ecologice voluntare din lume acordate plajelor, porturilor de agrement și operatorilor de turism durabil, scrie Wall Street.ro.

Astfel, șase plaje de pe litoralul Mării Negre din țara vecină te așteaptă în această vară să-ți demonstreze cât de ecologice sunt. Iată care sunt:

Vega Vintage din stațiunea Mamaia;
Marina Regia din Năvodari;
Phoenicia din Năvodari;
Citadel din Eforie;
Azur din Eforie;
Phoenicia Blue View din Olimp.

Steaguri albastre sunt acordate plajelor pe baza unei liste de criterii stricte, inclusiv calitatea apei, servicii precum echipamente de prim-ajutor, acces pentru persoanele cu dizabilități, dar și practici ecologice. Prin urmare, acestea sunt acordate doar plajelor organizate.

Programul „Steagul Albastru – Blue Flag” a fost iniţiat în anul 1987, Anul European al Mediului, de către Fundaţia de Educaţie pentru Mediu, cu scopul de a premia plajele şi porturile de agrement pentru calitatea lor, precum și de a impulsiona autorităţile publice locale şi sectorul privat în a lua măsuri pentru îmbunătăţirea zonei de coastă.

Prin asigurarea continuităţii acestui program voluntar, România este vizibilă și prezentă an de an pe harta mondială Steagul Albastru, sporind potențialul turistic al zonelor premiate și generând un impact benefic din punct de vedere economic.

#eticheta ecologica #plaja #vacanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.