Scădere semnificativă a datoriei de stat a Republicii Moldova în ianuarie 2024

Datoria de stat a Republicii Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în ianuarie 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. În comparație cu luna precedentă, aceasta a înregistrat o diminuare de 196,7 milioane de lei, ajungând la 103,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie. Această reducere vine după ce în decembrie 2023 datoria de stat atinsese un maxim istoric, însumând 104 miliarde de lei.

Cauza principală a acestei scăderi constă în diminuarea datoriei externe exprimate în lei, cu 385,9 milioane de lei sau 0,6%, ajungând la 63 miliarde 951,1 milioane de lei. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 189,2 milioane de lei, sau 0,5%, atingând 39,8 miliarde de lei.

Ponderea datoriei interne și externe în totalul datoriei de stat s-a modificat ușor, cu datoria internă reprezentând acum 38,4%, iar cea externă 61,6%. În ansamblu, ponderea datoriei de stat în PIB a înregistrat o scădere, ajungând la 30,8% la sfârșitul lunii ianuarie 2024, față de 34% la sfârșitul anului 2023.

Prognozele pentru PIB în 2024 indică o creștere semnificativă, estimată la 336,8 miliarde de lei, comparativ cu 305,9 miliarde de lei în 2023. Totuși, Ministerul Finanțelor a subliniat că 30,3% din datoria de stat trebuie achitată în termen de un an, iar datoria cu dobândă variabilă reprezintă 50,7% din totalul datoriei de stat la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

Este de menționat că în 2023, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 9,3 miliarde de lei, atingând un nivel record de 104 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.