Scădere semnificativă a datoriei de stat a Republicii Moldova în ianuarie 2024

27 Feb. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2024, 09:53 // Actual //  bani.md
Datoria de stat a Republicii Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în ianuarie 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. În comparație cu luna precedentă, aceasta a înregistrat o diminuare de 196,7 milioane de lei, ajungând la 103,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie. Această reducere vine după ce în decembrie 2023 datoria de stat atinsese un maxim istoric, însumând 104 miliarde de lei.
Cauza principală a acestei scăderi constă în diminuarea datoriei externe exprimate în lei, cu 385,9 milioane de lei sau 0,6%, ajungând la 63 miliarde 951,1 milioane de lei. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 189,2 milioane de lei, sau 0,5%, atingând 39,8 miliarde de lei.
Ponderea datoriei interne și externe în totalul datoriei de stat s-a modificat ușor, cu datoria internă reprezentând acum 38,4%, iar cea externă 61,6%. În ansamblu, ponderea datoriei de stat în PIB a înregistrat o scădere, ajungând la 30,8% la sfârșitul lunii ianuarie 2024, față de 34% la sfârșitul anului 2023.
Prognozele pentru PIB în 2024 indică o creștere semnificativă, estimată la 336,8 miliarde de lei, comparativ cu 305,9 miliarde de lei în 2023. Totuși, Ministerul Finanțelor a subliniat că 30,3% din datoria de stat trebuie achitată în termen de un an, iar datoria cu dobândă variabilă reprezintă 50,7% din totalul datoriei de stat la sfârșitul lunii ianuarie 2024.
Este de menționat că în 2023, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 9,3 miliarde de lei, atingând un nivel record de 104 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 13:33 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.