Scădere semnificativă a datoriei de stat a Republicii Moldova în ianuarie 2024

Datoria de stat a Republicii Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în ianuarie 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. În comparație cu luna precedentă, aceasta a înregistrat o diminuare de 196,7 milioane de lei, ajungând la 103,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie. Această reducere vine după ce în decembrie 2023 datoria de stat atinsese un maxim istoric, însumând 104 miliarde de lei.

Cauza principală a acestei scăderi constă în diminuarea datoriei externe exprimate în lei, cu 385,9 milioane de lei sau 0,6%, ajungând la 63 miliarde 951,1 milioane de lei. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 189,2 milioane de lei, sau 0,5%, atingând 39,8 miliarde de lei.

Ponderea datoriei interne și externe în totalul datoriei de stat s-a modificat ușor, cu datoria internă reprezentând acum 38,4%, iar cea externă 61,6%. În ansamblu, ponderea datoriei de stat în PIB a înregistrat o scădere, ajungând la 30,8% la sfârșitul lunii ianuarie 2024, față de 34% la sfârșitul anului 2023.

Prognozele pentru PIB în 2024 indică o creștere semnificativă, estimată la 336,8 miliarde de lei, comparativ cu 305,9 miliarde de lei în 2023. Totuși, Ministerul Finanțelor a subliniat că 30,3% din datoria de stat trebuie achitată în termen de un an, iar datoria cu dobândă variabilă reprezintă 50,7% din totalul datoriei de stat la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

Este de menționat că în 2023, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 9,3 miliarde de lei, atingând un nivel record de 104 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.