Scandal în Marea Britanie! Guvernul renunță la planurile privind reducerea taxelor pentru bogați

Guvernul condus de premierul britanic Liz Truss a fost forţat luni să revină asupra planurilor anterioare care vizau reducerea cotei de impozitare pentru persoanele înstărite, o intenţie care a declanşat turbulenţe pe pieţele financiare şi o rebeliune în interiorul Partidului Conservator, transmite Reuters.

În data de 23 septembrie, premierul Liz Truss şi ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng, au prezentat cel mai radical pachet de reduceri de taxe de după anul 1972, diminuând povara fiscală atât pentru angajaţi cât şi pentru companii, şi în paralel au anunţat o creştere semnificativă a împrumuturilor, totul în încercarea de a stimula potenţialul de creştere pe termen lung al economiei. Printre măsurile anunţate atunci se număra şi reducerea cotei superioare pentru impozitul pe venit, de la 45% până la 40%.

Astfel, începând din luna aprilie 2023, cei 629.000 de contribuabili care câştigă mai mult de 150.000 de lire sterline pe an, urmau să beneficieze de cotă de impozit de 40% care se aplică celor cu câştiguri de peste 50.271 de lire sterline pe an, scrie Agerpres.

Însă acest plan a declanşat o criză de încredere în guvernul britanic, afectând valoarea lirei sterline şi preţul obligaţiunilor guvernamentale, astfel încât Banca Angliei a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru a evita prăbuşirea fondurilor de pensii.

„Este clar că eliminarea cotei de impozit de 45% a devenit o distragere a atenţiei de la misiunea generală privind rezolvarea provocărilor cu care se confruntă ţara noastră. Ca urmare, anunţ că am decis să renunţăm la abolirea cotei de 45%. Am înţeles şi am ascultat”, a declarat ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng într-un comunicat de presă.

Imediat după acest anunţ, lira sterlină a urcat până la 1,128 de dolari, cel mai ridicat curs de schimb de după data de 22 septembrie.

„Din perspectiva pieţelor financiare, este un pas bun în direcţia corectă. Va mai dura ceva timp până când pieţele vor avea încredere în mesajul guvernului, dar ar trebui să reducă presiunea. Vor exista în continuare semne de întrebare şi lira sterlină va continua să fie supusă la pesiuni”, a spus analistul şef de la Nordea, Jan von Gerich.

Anterior, Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de rating Moody’s au criticat la rândul lor strategia economică a Guvernului britanic.

„Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare”, a declarat un purtător de cuvânt de la FMI.

#Liz Truss #lira sterlina #taxa #bogati #reducere #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.