Scandalul drepturilor de autor ajunge în Parlament! Acuzații de monopol și incompetență

Deputatul Ion Chicu a cerut includerea pe ordinea de zi a Parlamentului a audierii conducerii AGEPI, invocând informații „șocante” apărute în urma audierilor desfășurate la Comisia Economie, Buget și Finanțe privind funcționarea asociațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor.

Potrivit lui Chicu, asociațiile de gestiune colectivă, sub supravegherea AGEPI, ar colecta anual 40–50 de milioane de lei de la utilizatorii resurselor media, însă autorii și oamenii de creație nu ar fi primit bani de ani de zile. „AGPI este o instituție a statului cu un buget de circa 50 de milioane de lei, dar nu se îngrijește nici măcar să controleze aceste asociații, despre care există dovezi că sunt monopolizate”, a declarat deputatul. El a solicitat audierea șefului AGEPI și recomandarea către Guvern de a schimba urgent conducerea, cerere formulată, spune Chicu, și de către autori și deținătorii de drepturi.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a precizat că inițiativa audierilor a venit chiar de la majoritatea parlamentară, prin Comisia Economie, Buget și Finanțe, cu scopul de a clarifica situația pe bază de documente. „Urmează să solicităm explicații de la toate organizațiile de gestiune colectivă, inclusiv de la AGEPI. Ne vom reuni din nou în comisie și vom lua decizii, dar fără a transforma problema într-un circ sau PR politic”, a subliniat Marian.

Acesta a mai spus că obiectivul este rezolvarea problemei și asigurarea plății corecte a drepturilor de autor, nu spectacolul politic, reiterând apelul la utilizarea platformelor de lucru instituționale pentru a ajunge la soluții concrete.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chicu #autor #drepturi #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Zeci de percheziții au fost efectuate joi, 18 decembrie, de procurorii Parchetului General din România, într-un dosar ce vizează obținerea cetățeniei române pe baza unor acte falsificate, iar printre beneficiarii investigați se numără și cetățeni moldoveni, potrivit informațiilor difuzate de Antena3 CNN. Ancheta scoate la iveală o rețea complexă în care sunt implicați avocați din Baroul București, funcționari publici și intermediari.

Conform sursei citate, aproximativ 40 de percheziții au avut loc în cauze ce vizează infracțiuni grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat, fals material și intelectual, uz de fals, acces ilegal la sisteme informatice și divulgarea de informații confidențiale. Vizate sunt inclusiv instituții din Sectorul 6 al Bucureștiului, în special Serviciul Stării Civile.

Procurorii români susțin că gruparea infracțională, constituită în 2022, ar fi avut acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, de unde ar fi fost obținute sau fabricate acte de stare civilă necesare pentru a demonstra, în mod fals, descendența din foști cetățeni români. Legea permite redobândirea cetățeniei române pentru descendenții până la gradul al III-lea ai cetățenilor români din teritoriile istorice, inclusiv actuala Republică Moldova, însă anchetatorii afirmă că această procedură a fost deturnată prin documente falsificate.

Potrivit Parchetului General, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului investigat. Ulterior, beneficiarii au obținut pașapoarte românești, devenind în mod fraudulos cetățeni ai Uniunii Europene. În total, anchetatorii au identificat cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sectorului 6.

Antena3 CNN mai notează că în dosar sunt cercetați opt membri ai grupului infracțional organizat, cinci avocați, 14 funcționari publici și peste 100 de alți suspecți, ancheta fiind în plină desfășurare.