Subiectul drepturilor de autor ajunge în Parlament! Marian: Nu transformați problema în circ politic

18 Dec. 2025, 11:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Dec. 2025, 11:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu a cerut includerea pe ordinea de zi a Parlamentului a audierii conducerii AGEPI, invocând informații „șocante” apărute în urma audierilor desfășurate la Comisia Economie, Buget și Finanțe privind funcționarea asociațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor.

Potrivit lui Chicu, asociațiile de gestiune colectivă, sub supravegherea AGEPI, ar colecta anual 40–50 de milioane de lei de la utilizatorii resurselor media, însă autorii și oamenii de creație nu ar fi primit bani de ani de zile. „AGEPI este o instituție a statului cu un buget de circa 50 de milioane de lei, dar nu se îngrijește nici măcar să controleze aceste asociații, despre care există dovezi că sunt monopolizate”, a declarat deputatul. El a solicitat audierea șefului AGEPI și recomandarea către Guvern de a schimba urgent conducerea, cerere formulată, spune Chicu, și de către autori și deținătorii de drepturi.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a precizat că inițiativa audierilor a venit chiar de la majoritatea parlamentară, prin Comisia Economie, Buget și Finanțe, cu scopul de a clarifica situația pe bază de documente. „Urmează să solicităm explicații de la toate organizațiile de gestiune colectivă, inclusiv de la AGEPI. Ne vom reuni din nou în comisie și vom lua decizii, dar fără a transforma problema într-un circ sau PR politic”, a subliniat Marian.

Acesta a mai spus că obiectivul este rezolvarea problemei și asigurarea plății corecte a drepturilor de autor, nu spectacolul politic, reiterând apelul la utilizarea platformelor de lucru instituționale pentru a ajunge la soluții concrete.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!