Cu an înainte de declanșarea războiului din Ucraina, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) neagă că a folosit documente falsificate pentru a ajuta la repunerea în posesie a singurului port din țară.

• Procurorii din Republica Moldova au inițiat două anchete penale în jurul preluării portului Giurgiulești de către BERD, însă pînă în prezent nimeni nu a fost pus sub acuzare.
• Banca de dezvoltare a investit substanțial în dezvolatrea portului înainte de a prelua controlul asupra acestuia, și neagă toate acuzațiile în săvîrșirea încălcărilor.
• Fostul proprietar al portului consideră să dea în judecată statul moldovenesc, în timp ce fostul director acestuia, care la acel moment era și proprietarul nominalizat al portului, deja a făcut acest lucru. Ambele părți fac parte într-o dispută privind dreptul de proprietate asupra portului.
• BERD a provocat, de asemenea, controverse în Moldova cu o tranzacție bancară anterioară, care nu are legătură cu portul.

CHIȘINĂU – Procurorii din Republica Moldova investighează potențiale fraude în care sunt implicați cei mai importanți finanțatori de dezvoltare din Europa în legătură cu o dispută juridică în jurul singurului port al țării.

Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Conform dezvăluirilor Reporter ambele cazuri sunt investigate activ de procurorii din Moldova.

“Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale efectuează cercetări penale” în două anchete separate legate de plângerile din partea companiei Bemol cu ​​privire la port, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției pentru Reporter într-o scrisoare din 7 iunie 2022. Prima anchetă se referă la un presupus caz de delapidare și formare a unui grup infracțional organizat care datează din 2020 și a doua anchetă din 2021 de presupusă falsificare care implică două sau mai multe persoane, arată scrisoarea și alte acte juridice obținute în diferite intervale de timp de către Reporter.

Un executor judecătoresc și un notar public care acționează pentru BERD au fost numiți ca potențiali autori ai falsului într-o scrisoare a procurorilor datată din iulie 2021 și văzută de Reporter, însă, deoarece nu au fost aduse acuzații oficiale, Reporter nu dezvăluie numele celor doi. În presa locală și în actele judiciare, Moser a fost deja acuzat public de delapidare, însă acesta nu a fost acuzat oficial și a comunicat Reporter că este nevinovat.

Activ strategic

Pentru guvernul Republicii Moldova care aspira la UE, deja afectat de consecințele invaziei Rusiei asupra Ucrainei, de o criză economică în curs și de un flux enorm de refugiați, disputa în jurul portului este o problemă delicată, fără o soluție clară: BERD este cel mai mare investitor instituțional al țării, portul este singura ieșire la mare. Aflat la intersecție geografică al Moldovei, Ucrainei și României, el permite navelor marfare accesul în delta Dunării și apoi mai departe la Marea Neagră, permițând transportarea mărfurilor vitale.

Întrucât blocada navală a Rusiei a oprit orice comerț maritim al Ucraieniei prin Odesa, Giurgiuleștiul a devenit o importanță strategică regională, ajutând la exportul de cereale din Ucraina, care este vital pentru aprovizionarea globală cu alimente, precum și la aprovizionarea cu combustibil al Ucrainei pentru a preveni colapsul economiei  în timp ce luptă împotriva agresiunii ruse.

A avea un astfel de activ sub un nor de acuzații penale și civile atât în Republica Moldova, cât și pe plan internațional (un proces recent a fost la Amsterdam, care s-a încheiat în favoarea Bemol) este o problemă suplimentară pentru administrația președintelui pro-occidental Maia Sandu, cu atât mai mult că s-a exprimat public că nu poate lua nici o parte și să intervină în procese judiciare independente.

Indiferent de rezultatul anchetei penale și bătăliei mai ample pentru dreptul de proprietate asupra portului, Guvernul, economia și populația Republicii Moldova sunt susceptibile de a avea de suferit. În Europa Moldova deja se consideră o țară cu economie slabă.

Aliyev prin intermediul purtătorul său de cuvânt a confirmat pentru Reporter că, dacă nu își recuperează pierderile în instanțele locale, va folosi de tratatele internaționale pentru a atrage guvernul în instanțele de arbitraj menite să protejeze investitorii străini de deposedare nedreaptă. Un astfel de caz i-ar putea costa pe contribuabilii moldoveni zeci de milioane de euro, pe cînd Aliyev susține că de-a lungul anilor a cheltuit pentru port peste 50 de milioane de dolari.

„Avocații noștri au examinat acest curs de acțiune. Da, șansele sunt mari [în favoarea noastră]”, – a declarat purtătorul de cuvânt. „Dar noi deocamdată evităm să ne judecăm cu statul Republicii Moldova, pe care îl stimăm foarte mult și nu dorim să-l prejudiciăm, astfel încât în aceste vremuri dificile bugetul de stat să nu sufere din cauza noastră”. Purtătorul de cuvânt a declarat că Bemol a inițiat aproximativ 10 acțiuni civile în Republica Moldova pentru a anula preluarea portului, atacând diverse aspecte ale confiscării BERD și administrarea companiei de către Moser.

BERD a negat toate acuzațiile într-o declarație din anul trecut și, după ce fusese contactată de Reporter înainte de publicarea acestui articol, a subliniat că o „discrepanță” care a dat naștere uneia dintre acuzațiile de fals a fost de atunci „clarificată” de Ministerul Justiției.

Bemol însuși a fost acuzată într-o anchetă mediatică că a deturnat fondurile de stat alocate pentru dezvoltarea infrastructurii portului pentru propria sa afacere cu combustibil. Compania a negat acuzațiile.

Pericolele sunt mari pentru toate părțile. BERD – o instituție de creditare înființată prin tratat și deținută de 69 de țări, plus Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții – a oferit până în prezent 1,4 miliarde de euro pentru diverse proiecte în Republica Moldova, cu mult mai multe decât alte entități străine, și rămâne un partener cheie de finanțare pentru statul fragil și sectorul privat. Printre proiectele recente se numără un împrumut de 24 de milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor și a căilor ferate și o contribuție de 20 de milioane de euro într-o conductă care importă gaze din România. Războiul din Ucraina a împiedicat alți investitori să vină în Republica Moldova, au declarat oficiali guvernamentali, astfel Moldova devenind și mai dependentă de BERD, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, în ceea ce ține finanțare pentru dezvoltăre.

În prezent, sondajele pun sub semnul întrebării reputația BERD în Moldova – și nu numai. Oficialii guvernamentali se tem că, dacă BERD va fi găsită vinovată, acesta ar putea decidă să nu accepte astfel de rezultat, și ca consecință să reducă investițiile sale vitale în Moldova, avertizând în același timp și alte entități străine să evite să învestească în Moldova.

Între timp, procedurile penale și civile au loc într-un sistem judiciar care trece printr-o reformă pentru a-și consolida independența după ani de interferențe politice și corupție sub guvernele anterioare și arestarea sub suspiciunea de abuz de putere a procurorului-șef Alexandr Stoianoglo la sfârșitul anului 2021, al cărui caz este în curs de desfășurare. Insaideri în BERD au declarat pentru Reporter că nu cred că ancheta împotriva contractanților săi este efectuată cu bună credință de către procurori.

BERD este cunoscută în Europa de Est postcomunistă pentru mai multe acțiuni care au contribuit la dezvoltarea regiunii, inclusiv pentru administrarea construcției sarcofagului inovator deasupra centralei nucleare de la Cernobîl avariate, protejând mediul de radiațiile nocive care încă se emană din reactorul explodat.

Aceasta a avut, de asemenea, un impact pozitiv și modernizator asupra guvernanței sectorului privat în regiune, inclusiv crearea unor firme financiare viabile care să sprijine întreprinderile mici, promovând în același timp egalitatea de gen și de remunerare, îmbunătățirea condițiilor de muncă și altele.

Totuși, mulți au rămas surprinși față de comportamentul său în Moldova, cel puțin în cazurile menționate în acest articol. Pe scară mai largă, BERD stârnește critici pentru agresiunea percepută nejustificată în abordarea politicii sale investiționale.

„Suntem de mult timp ingrijorați de modul în care BERD funcționează în Moldova”, a declarat pentru Reporter un înalt oficial guvernamental, cu condiția anonimatului. „Uneori se comportă mai mult ca un investitor privat lacom, decât ca o bancă de dezvoltare renumită.”

În același timp, a declarat oficialul, Guvernul nu este dispus să se implice direct în conflict și ar prefera să vadă o soluționare rapidă în instanțele de judecată.

Istoria a două documente

Întrebarea constă în faptul dacă reprezentanții legali locali ai BERD au falsificat în mod deliberat documente, astfel încât să poată prelua mai ușor portul de la Bemol.

BERD respinge vehement acuzațiile și spune că nu a fost contactată de procurori. De asemenea, acesta susține că obiectivul său în cadrul tranzacției a fost de a „proteja” operațiunile portului pentru binele economiei moldovenești.

„Negăm categoric astfel de acuzații. BERD, personalul și avocații săi respectă cele mai înalte standarde etice, integritate și bună guvernanță în toate operațiunile de afaceri”, a declarat BERD într-un comunicat pentru Reporter. „Ne rezervăm dreptul de a acționa în justiție, dacă și atunci când este necesar, împotriva oricăror acuzații defăimătoare sau calomnioase.”

Scandalul a început în aprilie 2021, cu puțin timp înainte de achiziția BERD, când Bemol a depus o plângere penală în urma căreia procurorul de stat a deschis o anchetă pentru delapidare care este în curs de desfășurare și a luat amploarea o dată ce au apărut suspiciuni de implicare din partea funcționarilor publici, precum arată documentele obținute de Reporter.

Bemol a pierdut controlul asupra portului în luna mai. BERD a emis pretenții prin achiziționarea Thomo Invest, o firmă cipriotă care deținea activul, pe motiv că Danube Logistics SRL, firmă posesoare de bază, avea restanțe la datoriile către BERD, care a sprijinit mult timp financiar portul. Achizițianarea Thomo Invest a trecut prin cetățeanul german Thomas Moser, un fost angajat BERD care a lucrat și pentru Bemol ca directorul portului.

Ancheta se concentrează pe faptul dacă BERD a folosit un document fals de înregistrare a datoriilor care arată BERD ca fiind emitentul comun de datorii alături de un alt creditor, Moldova Agroindbank (MAIB). În calitate de emitent comun, banca de dezvoltare ar avea putere de a revendica portul dacă acesta ar întîrzie cu rambursări.

În același timp, Bemol susține că hârtia este falsificată. Acesta indică o altă versiune a documentului datat din 2013, listat anterior în baza de date a Ministerului Justiției, care nu menționează BERD. În schimb, copia Bemol arată MAIB ca fiind unicul creditor.

De asemenea, Bemol susține că dacă BERD ar fi intrat efectiv în posesia documentului de înregistrare a garanției pentru datorii încă din 2013, așa cum susține, l-ar fi putut utiliza în rundele anterioare de restructurare a datoriilor pentru port înainte preluării acestuia din mai.

BERD susține că neconcordanța dintre cele două versiuni a fost cauzată de o eroare de transfer de date, care a avut loc atunci când arhiva ministerului a fost digitalizată. În opinia Băncii, versiunea originală pe hârtie conținea numele ambilor creditori – lucru pe care BERD l-a semnalat Ministerului Justiției. Oficialii BERD au mai prezentat pentru Reporter o scrisoare din 30 iulie 2021 a unui oficial al ministerului prin care au recunoscut erorile tehnice în transferurile de date. Între timp, BERD a depus propria versiune a dosarului în baza de date publică, care a fost acceptată. Ministerul Justiției a confirmat separat că a fost emisă scrisoarea.

Procuratura a refuzat să răspundă la întrebările detaliate despre investigații sau interacțiunea acestuia cu angajații sau agenții BERD. Dar separat, în mesajele oficiale făcute între primăvara-iarna 2021 și văzute de Reporter, a comunicat că are o „suspiciune rezonabilă” că a fost comis un fals cu implicarea „factorilor de decizie la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare”. Procuratura încă nu s-a adresat la minister pentru a verifica eroarea IT.

Alte documente obținute de Reporter arată că procurorii i-au desemnat pe Bemol și Aliyev drept „părți vătămate” în cadrul procedurilor, oferindu-le posibilitatea de a solicita revendicări ulterioare.

Alți oficiali guvernamentali moldoveni familiarizați cu acest caz au refuzat să comenteze problema IT. Ei spun că BERD ar fi trebuit cel puțin să clarifice problema discrepanței înainte de lansarea achiziției portului.

Cei doi contractori vizați în ancheta penală nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Mold-street.md, un site de știri de afaceri condus de reporterul de investigație Ion Preașcă, a publicat în iunie 2022 documente nepublicate anterior, care sugerează că ancheta de falsificare se extinde și la contractele antedatate, și la schimbarea eronată a unor holdinguri cu numele similare legate de port între anii 2013 și 2016, atunci cînd Moser și Aliev însuși se luptau pentru controlul lui.

Omul nostru în Moldova

Modul în care Moser a ajuns să dețină și să vândă compania-deținătoară portului, fiind doar un manager, – este o istorie aparte. Moser a fost la început reprezentant BERD în Azerbaidjan, unde s-a întâlnit cu Aliyev și “a părăsit nava” pentu a ajuta să conducă companiile în Moldova.

El a preluat controlul asupra afacerilor din Moldova în 2005, după ce Aliyev a fost închis în Azerbaidjan, alături de fratele său, Farhad, fostul ministru al Economiei, pentru crimele care nu au legatura, pentru care ulterior fiind eliberat, potrivit informațiilor apărute în presa locală. Pentru a-și proteja averea de confiscare, Aliyev l-a făcut pe Moser proprietarul nominalizat al Bemolului, care includea și portul Giurgiulești.

În momentul în care Aliev a fost eliberat în 2013, Moser nu a fost preocupat să-l dea înapoi, determinând un proces civil din partea lui Aliyev contra lui Moser. Printr-o hotărâre judecatorească emisă în 2021, Moser urma să-i achite 177 de milioane de lei moldovenești (aproximativ 9 milioane de dolari). La acel moment, Moser a părăsit Moldova, iar acum locuiește în Austria, de unde a discutat cu Reporter în WhatsApp negînd toate acuzațiile care i se aduc și spunînd că nu are intenția de a plăti suma dispusă de instanța.

Întrebat dacă intenționează să se întoarcă vreodată în Moldova, el a răspuns: „Nu. Nici un plan de a petrece timpul într-o țară unde „justiția” poate fi cumpărată.”

De asemenea, Aliyev l-a acuzat pe Moser într-o plîngere aparte, în delapidarea fondurilor din port pentru scopurile personale, lucru pe care Moser îl neagă, pe cînd Curtea Supremă a Republicii Moldova a acceptat forța acestor acuzații în decizia sa civilă de aprobare definitivă a cererii de despăgubiri împotriva lui Moser.

Anul trecut, Moser a dat în judecată Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acuzând oficialii de stat într-un complotat ilegal cu Bemol. Invocând „deficiențe semnificative ale procedurilor judiciare din Republica Moldova care au stabilit creanța financiară a Bemol”, împreună cu presupusa implicare a angajaților statului în fabricarea probelor, el a declarat pentru Reporter că a depus o cerere prin care solicită anularea hotărârii și a despăgubirilor.

„În cazul în care această cerere financiară fabricată va fi executată [oriunde] voi solicita repararea daunelor aferente din partea Republicii Moldova în timpul procedurilor de la CEDO”, a spus Moser, referindu-se la cele 177 de milioane de lei moldovenești.

„Cererea de despăgubire a presupuselor profituri pierdute din Bemol a fost fabricată de Rafiq Aliyev după ce am refuzat să fiu de acord cu vânzarea Danube Logistics către el”, a spus acesta.

Datorită finanțării portului de către BERD alături de capitalul propriu al lui Aliyev Moser a păstrat legături strânse cu foștii săi colegi de la Banca de Dezvoltare.

În martie 2021, Bemol a trecut la un executor judecătoresc pentru a prelua portul de la Moser, invocând hotărârea judecătorească neachitată. Două luni mai târziu, un alt executor judecătoresc a făcut portul proprietatea oficială a BERD, după ce a cumpărat-o de la Moser pentru o sumă pe care ambele părți refuză să o dezvăluie.

În același timp, BERD a făcut lobby dur Guvernului Republicii Moldova pentru modificări subtile ale legilor privind controlul spălării banilor și datoriilor „beneficiarului efectiv final” pentru datoriile companiilor subsidiaredin portofoliile lor, despre care presa locală a spus că a fost făcută pentru a-l da jos pe Moser din cârligul hotărârei judecătorești.

Site-ul mold-street a raportat săptămâna trecută că, pe baza unor conversații nepublicate anterior între avocații BERD și guvern, o campanie multianuală a BERD de modificare a legilor Republicii Moldova nu a avut succes din cauza avertismentelor reprezentanței locale a UE că astfel de mișcări ar avea implicații ample, inclusiv pentru „diminuarea efectului acestei legi”.

Din aprilie 2022, fosta angajată de comunicare a BERD pentru Republica Moldova, Olga Roșca (fără nicio legătură cu autorul acestui raport), a fost șef de cabinet al ministrului Afacerilor Externe Nicu Popescu.

Volker Recker, senior bancher de la BERD din echipa responsabilă de port, tot a părăsit instituția, deși cei din interior spun că plecarea lui a făcut parte dintr-un program mai amplu de concediere voluntară plătită, mai degrabă decât ca o consecință a conflictelor din sala de judecată din Moldova.

Activitatea zilnică a portului a continuat neîntrerupt pe parcursul diferitelor proceduri judiciare.

Hollow Victoria?

La rândul său, BERD nu este la prima sa abatere de etică, dacă nu chiar de lege, în Moldova.

În 2016, înainte ca implicarea sa în problema portuară să apară în public, BERD a declarat că dorește să-și mărească participația la Victoriabank, un creditor cu antecedente de scandaluri, de la sub o treime la 100%, devenind efectiv unicul proprietar. Cea mai mare proprietate asupra acțiunilor a aparținut atunci Insidown Ltd, o companie-fantomă din Cipru al cărei beneficiar efectiv final nu a fost clarificat oficial. Auditorii KPMG de la acea vreme au avertizat că adevărații proprietari ai băncii sunt susceptibili să fie alții decât cei care apar în informații reglemenate ale firmei.

Acest lucru nu a împiedicat BERD să tranzacționeze cu Insidown în 2018 pentru acțiunile sale la Victoriabank, printr-o companie-fantomă pe care BERD a deținut-o în Olanda în proprietate comună cu Banca Transilvania (BT) din România. BT a devenit mai târziu acționar principal al Victoriabank.

Banca Transilvania este un creditor român de top pe care BERD îl co-deține și el. Prețul oferit pentru participația Insidown a fost de aproximativ 43,5 milioane de dolari, potrivit presei, iar proprietarul declarat la acea vreme era un om de afaceri rus.

Cu toate acestea, investigațiile mass-media și, ulterior, cele judiciare, l-au indicat pe oligarhul Vladimir Plahotniuc ca fiind adevăratul proprietar al Insidown atunci când a avut loc tranzacția cu BERD și BT. Nu este clar dacă BERD a avut cunoștință de implicarea lui Plahotniuc și a refuzat să răspundă la întrebări detaliate despre întrebarea de la Reporter înainte de această publicare.

Plahotniuc este una dintre cele mai controversate figuri din istoria Moldovei. Fondatorul și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a deținut puterea până în 2019, este acum fugar. El a fost sancționat pentru corupție de către Statele Unite în 2020, iar acum este căutat în Republica Moldova, fiind bănuit de implicare în „furtul secolului” –  fraudă care a dus la dispariția a aproximativ 1 miliard de dolari de la trei bănci de top din Moldova în 2014, falimentându-le și determinând crearea unui plan urgent de itneervenție la nivel de Guvern.

Această escrocherie a implicat și operațiuni complexe la Victoriabank, care a avut avantaje, aparent ilegal. Este vorba despre subvenții de stat menite să susțină prăbușirea sistemului bancar al țării. Plahotniuc a fost el însuși acuzat că a preluat acțiunile Victoriabank printr-o schemă cunoscută în regiune drept „atac raider”.

Fără îndoială, Victoriabank a devenit o afacere bine condusă, stabilă și transparentă după ce BERD și BT au preluat-o. Dar modul în care s-a desfășurat tranzacția a creat un pericol juridic pentru banca românească, care deținea pachetul majoritar de acțiuni și care în 2019 s-a trezit supusă unui ordin de sechestrare din partea procurorilor moldoveni în valoare de 1,9 miliarde de lei moldovenești (aproape 100 de milioane de dolari), din cauza presupusei implicări a Victoriabank în scandalul din 2014. Ordinul în sine a fost criticat de experți independenți ca fiind „aparent abuziv”.

Un avocat bine cunoscut din Republica Moldova, care a urmărit tranzacțiile între Victoriabank și port, a declarat sub protecția anonimatului, de teama de a nu supăra BERD, cu care uneori lucrează, că „BERD a procedat ca și cum scopurile justifică mijloacele. Personal, se întâmplă să fiu de acord cu ei, că ambele active sunt mai bune în mâinile lor decât proprietarii anteriori, dar totuși, scandalul portuar este la un alt nivel de risc în comparație cu tot ceea ce au făcut înainte, cum ar fi afacerea Victoriabank.”

Un analist bancar local, care a vorbit anonim, temându-se de represaliile BERD, a fost contondent: „De unde știe BERD că nu a participat, de fapt, la un act de spălare indirectă de bani?”, a declarat el reporterului despre achiziția Victoriabank de către BERD. „Incertitudinile legate de proprietatea efectivă a acestor acțiuni ar fi trebuit să fie suficiente pentru a se ține cît mai departe acesată tranzacție.”

Ca răspuns la întrebările de la Reporter cu privire la această afacere, purtătoare de cuvânt a BERD-ului a subliniat că creditorul de dezvoltare nu a fost niciodată acționarul majoritar al Victoriabank, însă nu a abordat punctele specifice ridicate în jurul obligației de diligență. „Rămânem acționari minoritari și susținem cu tărie Victoriabank”, a declarat ea, menționînd, de asemenea, la un comunicat de presă emis la acea vreme.

Activele Victoriabank menționate rămân înghețate, iar conflictele juridice din jurul portului sunt susceptibile de a continua ani de zile, potențial deversându-se în instanțele internaționale cu Aliyev și Moser în calitate de reclamanți.

Între timp, președintele Sandu și echipa sa tânără ar putea ajunge să regrete ziua în care, cu mult înainte de a se gândi să câștige putere, țara cândva fără ieșire la mare a decis să creeze acces la Dunărea pentru a asigura accesul transportului maritim spre Marea Neagră.

În legătura cu aceasta, o scurtă declarație pe site-ul președinției din luna iulie a anului trecut a fost interpretată de observatorii din Europa de Est ca o lovitură de avertizare.

Într-o discuție cu noul conducător al BERD de atunci, Odile Renaud-Basso „reprezentanții instituției prezidențiale de la Chișinău au dorit să menționeze importanța alinierii, în viitor, a priorităților de afaceri ale BERD la prioritățile de țară ale Republicii Moldova”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!