Scandalurile politice au evaporat 6 miliarde de euro din rezerva de valută a României

Ministrul Finanțelor de la București, Marcel Boloș, a declarat că autoritățile române au retras 6 miliarde de euro din rezerva de valută pentru a face față crizei economice și incertitudinii politice, înainte de numirea noului guvern și stabilirea politicilor bugetare. „Este o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern, pentru a stabili și definitiva politicile bugetare ale României și sperăm că această criză să înceteze”, a afirmat Boloș, scrie mediafax.ro.

Întrebat despre evoluția pieței bursiere în următoarea perioadă, Boloș a spus că bursa „reacționează tot la fel”, indicând dificultățile întâmpinate în privința titlurilor de stat și împrumuturilor. „Reacțiile sunt mai mult decât așteptate pentru că trebuie să avem un guvern stabil și un buget aprobat”, a adăugat ministrul.

În ceea ce privește cursul euro, Boloș a explicat că autoritățile au recurs la utilizarea unor resurse din rezerva de valută pentru a sprijini economia, menționând că 6 miliarde de euro au fost scoase din „buffer”. „Este o perioadă pe care trebuie să o trecem cu bine”, a conchis ministrul Finanțelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervă #valută #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.