Scenariul în care Rusia invadează Moldova. Ajutorul pe care-l poate oferi România în caz de război - general NATO

Republica Moldova se simte amenințată de Federația Rusă, iar informații de natură să sporească îngrijorările vin din toate părțile. Generalul (r) Virgil Bălăceanu e sceptic în privința unui atac direct rusesc și explică, pentru „Adevărul”, cum ar putea România să ajute Moldova și din punct de vedere militar.

Tot mai mulți nori negri se adună deasupra Moldovei și a Chișinăului, oraș în care protestele alimentate de ruși cresc în intensitate de la o zi la alta. Pe acest fond, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că va continua să încerce destabilizarea Republicii Moldova „prin război hibrid” şi „război informaţional”, dar și mai grav, spune că Moscova vrea să transforme Moldova într-o nouă Ucraină și să o atace, scrie adevărul.ro.

La rândul ei, președinta Moldovei, Maia Sandu, a afirmat că rușii încearcă să dea o lovitură de stat și că protestele care adună zeci de mii de oameni sunt organizate și regizate de agenți ruși.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va spriji Moldova în „orice scenariu”, lăsând să se înțeleagă că și în cazul unei invazii rusești. Iar pentru ca tabloul să fie complet, compania aeriană Wizz Air a anunțat că va suspenda zborurile din și spre Chișinău, ceea ce poate lăsa loc de intrepretări.

Dar cât de probabilă ar fi o intervenție militară a Rusiei în mica republică de la Est de Prut, este întrebare care îi frământă pe mulți. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. În opinia sa, un atac rusesc asupra Moldovei este imposibil, cel puțin în acest moment.

De ce nu pot rușii să atace Moldova

„Este imposibil în această etapă și în această desfășurare a războiului din Ucraina. Un pod aerian deasupra Ucrainei este imposibil, pentru că ar fi o misiune sinucigașă. Pod aerian înseamnă desant parașutat, desant debarcat, se zboară la altitudini mici, iar apărarea antiaeriană a ucrainenilor este deja pe poziție. Rușii chiar n-au cum să survoleze spațiul aerian al Ucrainei, partea de est a Ucrainei fără să aibă pierderi imense. Și ar fi o misiune suicidală că să o definesc așa”, spune generalul.

Nici o intervenție a trupelor terestre ruse nu este posibilă, adaugă el, pentru că rușii se concentrează acum în Estul Ucrainei.

„O legătură terestră este iarăși imposibilă. Ei sunt concentrați pentru bătălia Donbasului. Scot trupele din bătălia Donbasului ca să redeschidă o direcție operativă înspre Odessa, Odessa înspre Transnistria după ce au renunțat la capul de pod de pe malul drept al Niprului? Și au renunțat de puțin timp, deci din punct de vedere al desfășurării operației invaziei din Ucraina nu s-ar justifică o direcție operativă terestră și una aeriană înspre Transnistria. Ar fi pierderile prea mari, resursele cu zeci de mii de oameni și mii de echipamente militare doar pentru a ajunge în Transnistria, care n-ar avea nicio explicație strategică”, e tabloul arătat de generalul Virgil Bălăceanu.

Dar chiar dacă în acest moment, Federația Rusă nu are cum să atace direct Republica Moldova, acest lucru nu înseamnă că Chișinăul poate respira liniștit. În funcție de desfășurarea ulterioară a războiului din Ucraina, rușii ar putea ajunge în situația în care să atace Moldova.

Indiferent de ce se va întâmpla, România este datoare să-și ajute sora mai mică, spune generalul, inclusiv militar. Acest lucru nu implică desfășurarea de trupe românești la Est de Prut sau un război cu Rusia.

Cum România poate ajuta miliatar

„Ajutorul militar pornește de la o relație bilaterală, România are relație bilaterală din punct de vedere al cooperării în domeniul apărării cu Republica Moldova cum are și cu alte state. Sunt exerciții care se organizează în comun, fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil vor mai interveni și alte forme de pregătire în comun, pot să apară și aspecte legate de sprijinul înzestrării armatei Republicii Moldova, sigur nu la dimensiunea pe care o vrea Republica Moldova”, mai spune el.

Chiar dacă România nu poate dona sisteme avansate de apărare precum Patriot, pentru că încă nu are suficiente nici pentru apărarea propriului teritoriu, există alte căi de a-i ajuta pe moldoveni: „Am fost întrebat de un post de radio din Republica Moldova dacă România ar fi în măsură să doneze sisteme Patriot pentru Republica Moldova, ori noi nu avem asigurate sistemele Patriot în totalitate pentru România. Deci problemele sunt complicate din acest punct de vedere, dar sunt alte categorii de echipamente militare, de muniții care pot să fie, la nevoie, exportate, pentru că e vorba de respectarea unor modalități de export până la urmă în Republica Moldova în funcție de nevoi.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#braileanu #atac #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.