Scenariul sumbru care amenință Moldova! Rachetele lui Putin riscă să lase țara în beznă

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, dacă Rusia decide să bombardeze liniile electrice din sudul și nordul țării, a explicat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Astăzi, Moldova și regiunea Odesa din Ucraina se țin pe două linii, una de tensiune înaltă care ne conectează cu Romania, Isaccea -Vulcănești – Cuciurgan și de acolo pleacă o parte la Odesa, o parte la Chișinău. Și este linia de la nord Dnestrovsk-Bălți-Chișinău Cuciurgan – linia pe care armata rusă a vrut să o distrugă acum câteva zile când a căzut un proiectil la Naslavcea. Noi asistam de fapt la un șantaj energetic, Putin șantajată UE de mai mult de un an și jumătate. Vrea ca lumea să închidă ochii la acel dezastru pe care îl face în Ucraina. În raport cu Moldova situația e diferită. Pe deoparte el ar vrea să ne închidă gazul ca să înghețăm de frig și să își instaleze aici un guvern marionetă, pe de altă parte dacă el decide să închida gazul, rămâne Transnistria fără gaz. Și atunci el se joacă, limiteză volumele și așteaptă că Guvernul de la Chișinău va lua decizii nepopulare, fie va sista gazul în stânga Nistrului, fie vom fi nevoiți să cumpăram gaze din Romania și pe asta sa valorifice și să capituleze cu asta. Deci când o sa vedem facturile la energie, mulțumesc trebuie să îi zicem lui Putin ”, a declarat expertul în energetică, Sergiu Tofilat la emisiunea „În Profunzime”.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că, în prezent, cel mai dramatic scenariu este dacă Rusia va decide să bombardeze liniile de interconexiune

„Până la acel scenariu, Moldova va putea importa energie electrică din România. Închiderea robinetului la Centrala de la Cuciurgan ar putea provoca anumite riscuri. Atat timp cât avem două linii, siguranța e mai mare”, a punctat Spînu.

#linii #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.