Scenariul sumbru care amenință Moldova! Rachetele lui Putin riscă să lase țara în beznă

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, dacă Rusia decide să bombardeze liniile electrice din sudul și nordul țării, a explicat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Astăzi, Moldova și regiunea Odesa din Ucraina se țin pe două linii, una de tensiune înaltă care ne conectează cu Romania, Isaccea -Vulcănești – Cuciurgan și de acolo pleacă o parte la Odesa, o parte la Chișinău. Și este linia de la nord Dnestrovsk-Bălți-Chișinău Cuciurgan – linia pe care armata rusă a vrut să o distrugă acum câteva zile când a căzut un proiectil la Naslavcea. Noi asistam de fapt la un șantaj energetic, Putin șantajată UE de mai mult de un an și jumătate. Vrea ca lumea să închidă ochii la acel dezastru pe care îl face în Ucraina. În raport cu Moldova situația e diferită. Pe deoparte el ar vrea să ne închidă gazul ca să înghețăm de frig și să își instaleze aici un guvern marionetă, pe de altă parte dacă el decide să închida gazul, rămâne Transnistria fără gaz. Și atunci el se joacă, limiteză volumele și așteaptă că Guvernul de la Chișinău va lua decizii nepopulare, fie va sista gazul în stânga Nistrului, fie vom fi nevoiți să cumpăram gaze din Romania și pe asta sa valorifice și să capituleze cu asta. Deci când o sa vedem facturile la energie, mulțumesc trebuie să îi zicem lui Putin ”, a declarat expertul în energetică, Sergiu Tofilat la emisiunea „În Profunzime”.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că, în prezent, cel mai dramatic scenariu este dacă Rusia va decide să bombardeze liniile de interconexiune

„Până la acel scenariu, Moldova va putea importa energie electrică din România. Închiderea robinetului la Centrala de la Cuciurgan ar putea provoca anumite riscuri. Atat timp cât avem două linii, siguranța e mai mare”, a punctat Spînu.

#linii #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.