Scenariul sumbru care amenință Moldova! Rachetele lui Putin riscă să lase țara în beznă

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, dacă Rusia decide să bombardeze liniile electrice din sudul și nordul țării, a explicat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Astăzi, Moldova și regiunea Odesa din Ucraina se țin pe două linii, una de tensiune înaltă care ne conectează cu Romania, Isaccea -Vulcănești – Cuciurgan și de acolo pleacă o parte la Odesa, o parte la Chișinău. Și este linia de la nord Dnestrovsk-Bălți-Chișinău Cuciurgan – linia pe care armata rusă a vrut să o distrugă acum câteva zile când a căzut un proiectil la Naslavcea. Noi asistam de fapt la un șantaj energetic, Putin șantajată UE de mai mult de un an și jumătate. Vrea ca lumea să închidă ochii la acel dezastru pe care îl face în Ucraina. În raport cu Moldova situația e diferită. Pe deoparte el ar vrea să ne închidă gazul ca să înghețăm de frig și să își instaleze aici un guvern marionetă, pe de altă parte dacă el decide să închida gazul, rămâne Transnistria fără gaz. Și atunci el se joacă, limiteză volumele și așteaptă că Guvernul de la Chișinău va lua decizii nepopulare, fie va sista gazul în stânga Nistrului, fie vom fi nevoiți să cumpăram gaze din Romania și pe asta sa valorifice și să capituleze cu asta. Deci când o sa vedem facturile la energie, mulțumesc trebuie să îi zicem lui Putin ”, a declarat expertul în energetică, Sergiu Tofilat la emisiunea „În Profunzime”.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că, în prezent, cel mai dramatic scenariu este dacă Rusia va decide să bombardeze liniile de interconexiune

„Până la acel scenariu, Moldova va putea importa energie electrică din România. Închiderea robinetului la Centrala de la Cuciurgan ar putea provoca anumite riscuri. Atat timp cât avem două linii, siguranța e mai mare”, a punctat Spînu.

#linii #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.