Scenariul sumbru care amenință Moldova! Rachetele lui Putin riscă să lase țara în beznă

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, dacă Rusia decide să bombardeze liniile electrice din sudul și nordul țării, a explicat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Astăzi, Moldova și regiunea Odesa din Ucraina se țin pe două linii, una de tensiune înaltă care ne conectează cu Romania, Isaccea -Vulcănești – Cuciurgan și de acolo pleacă o parte la Odesa, o parte la Chișinău. Și este linia de la nord Dnestrovsk-Bălți-Chișinău Cuciurgan – linia pe care armata rusă a vrut să o distrugă acum câteva zile când a căzut un proiectil la Naslavcea. Noi asistam de fapt la un șantaj energetic, Putin șantajată UE de mai mult de un an și jumătate. Vrea ca lumea să închidă ochii la acel dezastru pe care îl face în Ucraina. În raport cu Moldova situația e diferită. Pe deoparte el ar vrea să ne închidă gazul ca să înghețăm de frig și să își instaleze aici un guvern marionetă, pe de altă parte dacă el decide să închida gazul, rămâne Transnistria fără gaz. Și atunci el se joacă, limiteză volumele și așteaptă că Guvernul de la Chișinău va lua decizii nepopulare, fie va sista gazul în stânga Nistrului, fie vom fi nevoiți să cumpăram gaze din Romania și pe asta sa valorifice și să capituleze cu asta. Deci când o sa vedem facturile la energie, mulțumesc trebuie să îi zicem lui Putin ”, a declarat expertul în energetică, Sergiu Tofilat la emisiunea „În Profunzime”.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că, în prezent, cel mai dramatic scenariu este dacă Rusia va decide să bombardeze liniile de interconexiune

„Până la acel scenariu, Moldova va putea importa energie electrică din România. Închiderea robinetului la Centrala de la Cuciurgan ar putea provoca anumite riscuri. Atat timp cât avem două linii, siguranța e mai mare”, a punctat Spînu.

#linii #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.