Scenariul sumbru care amenință Moldova! Rachetele lui Putin riscă să lase țara în beznă

08 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, dacă Rusia decide să bombardeze liniile electrice din sudul și nordul țării, a explicat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Astăzi, Moldova și regiunea Odesa din Ucraina se țin pe două linii, una de tensiune înaltă care ne conectează cu Romania, Isaccea -Vulcănești – Cuciurgan și de acolo pleacă o parte la Odesa, o parte la Chișinău. Și este linia de la nord Dnestrovsk-Bălți-Chișinău Cuciurgan – linia pe care armata rusă a vrut să o distrugă acum câteva zile când a căzut un proiectil la Naslavcea. Noi asistam de fapt la un șantaj energetic, Putin șantajată UE de mai mult de un an și jumătate. Vrea ca lumea să închidă ochii la acel dezastru pe care îl face în Ucraina. În raport cu Moldova situația e diferită. Pe deoparte el ar vrea să ne închidă gazul ca să înghețăm de frig și să își instaleze aici un guvern marionetă, pe de altă parte dacă el decide să închida gazul, rămâne Transnistria fără gaz. Și atunci el se joacă, limiteză volumele și așteaptă că Guvernul de la Chișinău va lua decizii nepopulare, fie va sista gazul în stânga Nistrului, fie vom fi nevoiți să cumpăram gaze din Romania și pe asta sa valorifice și să capituleze cu asta. Deci când o sa vedem facturile la energie, mulțumesc trebuie să îi zicem lui Putin ”, a declarat expertul în energetică, Sergiu Tofilat la emisiunea „În Profunzime”.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că, în prezent, cel mai dramatic scenariu este dacă Rusia va decide să bombardeze liniile de interconexiune

„Până la acel scenariu, Moldova va putea importa energie electrică din România. Închiderea robinetului la Centrala de la Cuciurgan ar putea provoca anumite riscuri. Atat timp cât avem două linii, siguranța e mai mare”, a punctat Spînu.

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun