Schema benzinei! Un fost angajat Lukoil, patron de hotel în Chișinău, controlează reexporturile în Ucraina

Boom-ul reexporturilor petroliere din Republica Moldova s-a transformat într-o prăbușire spectaculoasă în 2024–2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. După ce în 2022 și 2023 Moldova devenise un punct-cheie pe harta logistică a regiunii, în special pentru aprovizionarea Ucrainei cu carburanți, situația s-a schimbat radical.

În 2023, valoarea totală a reexporturilor petroliere a atins un nivel record de aproape 398,8 milioane de dolari, însă în 2024 aceasta s-a prăbușit la doar 136,2 milioane de dolari – o scădere de 66%. Principalul motiv: scăderea bruscă a cererii pentru motorină, care s-a redus la doar 26,2 milioane dolari. În schimb, benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă chiar și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a scăzut la 29,7 mii tone, semnalând o reorientare a partenerilor comerciali.

Prețurile au urmat aceeași traiectorie descendentă: de la un vârf de 18,10 lei/kg în mai 2024, la 14,52 lei/kg în primele luni din 2025, cu o corecție dramatică în aprilie – doar 13,12 lei/kg, adică o scădere de 26% față de aceeași lună a anului trecut. Marjele de profit s-au erodat semnificativ, de la 1,41 lei/kg în 2024 la doar 0,86 lei/kg în 2025, ceea ce a dus la o scădere a profitului brut de la 170,5 milioane lei în 2024 la 25,4 milioane lei în primele patru luni ale acestui an.

Piața reexporturilor este dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total) (NAFTATRANS SRL, deținută majoritar de antreprenorul transnistrean Miroslav Scurtu și fondată în 2013, a devenit un jucător-cheie pe piața energetică din Moldova, cu afaceri de miliarde de lei. Scurtu, fost director în cadrul Lukoil Moldova și cetățean al regiunii transnistrene, a achiziționat în 2023 celebrul Hotel Dacia din Chișinău pentru 3,5 milioane de euro n.a), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au concentrat peste 77% din volumele tranzitate, în timp ce restul pieței este fragmentat între câțiva jucători marginali.

Benzina reexportată prin Moldova provine aproape exclusiv din România – 90% în 2024 și peste 93% în primele luni din 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, dar au dispărut aproape complet în 2025.

„Cazul reexporturilor petroliere demonstrează cum cifrele spectaculoase din comerțul extern pot crea o imagine falsă despre starea economiei. Moldova nu a devenit un exportator de carburanți, ci doar a profitat de o oportunitate regională temporară. Acum, mirajul s-a risipit, iar țara a revenit la realitate”, avertizează Iurie Rija.

Economistul subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză, ci o ajustare normală după o perioadă de dezechilibru. Totuși, prăbușirea profitabilității și concentrarea pieței în mâinile a trei companii mari ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexport #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.