Schema prin care EXIMBANK încearcă să deposedeze o companie de active de milioane prin „desenarea” datoriilor fictive

EXIMBANK controlat de grupul italian Intesa Sanpaolo este acuzată de implicarea într-o schemă de delapidare de active de peste 2,5 milioane de euro a companiei SRL „INVIZIBIL”. Este vorba de mai multe terenuri amplasate în Chișinău.

Povestea începe în anul 2008 și până în prezent când mai multe persoane, acționând în interes material, au pus în aplicare un plan de dobândire ilicită a bunurilor SRL „INVIZIBIL”, prin urmărirea, preluarea bunurilor în contul creditului din 07.04.2008 către BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și vânzarea bunurilor prin licitații trucate, la preț diminuat față de cel de piață, urmărind și pretinzând transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului din str. Vasile Alecsandri 105 mun. Chișinău în contul unor pretinse datorii în sumă de 38,5 milioane de lei și a dobânzilor e întârziere în sumă de 3,5 milioane de lei.

„Concomitent, în vederea realizării acțiunilor prejudiciabile, persoanele implicate, acționând de comun acord și împreună cu angajați ai SRL „Trevcons -Grup”, SRL „Tristorem”, SRL Serhan Com (controlată de Ion Lambantu), SRL Sistem Construct, SRL ARIDAN și persoane afiliate, prin hotărâri judecătorești abuzive, întocmite de angajați ai Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în cauze civile, în temeiul înscrisurilor false și probelor false, au preluat administrarea SRL INVIZIBIL și au însușit ilicit activele (bunurile) SRL INVIZIBIL”, susține unul din acționari (50%) și administratorii SRL „INVIZIBIL”, Alexei Damaschin, având-ul anterior partener pe Ion Lambantu cu o cotă similară de 50%.

Reprezentantul EXIMBANK și-a fondat companie care cumpără activele sechestrate de bancă

SRL „Trevcons -Grup” este compania fondată de către EXIMBANK și administrată de Nicola Damiani care este și reprezentantul băncii EXIMBANK din Republica Moldova.

Potrivit lui Damaschin, SRL „Trevcons -Grup” ca să organizeze licitații contracta credite de la bancă pentru a cumpăra activele la un preț mic, după care le vindeau, iar diferența rămânea pe contul băncii. „La fel a făcut și anul 2010 când EXIMBANK a organizat o licitație trucată și a vândut un teren din sectorul Ciocana”.

Între timp, la data de 12 noiembrie 2021, Serviciul Fiscal de Stat, fost șefă a fiscului, Rozalina Albu, a solicitat inițierea procesului de insolvabilitate față de „Invizibil” S.R.L. pe o pretinsă creanță de 7,1 de milioane de lei. Lucru care a fost respins prin decizia Curții de Apel din 28 martie 2023. Instanța spunea că pretinsa datorie nu este una certă.

Totodată, în data de 4 aprilie 2023, Colegiul Comercial al Curții de Apel Chișinău decide că datoria pretinsă de EXIMBANK este una incertă și litigioasă.

”EXIMBANK și Trevcons-Grup, implicate în deposedarea activelor”

În data de 12 iunie 2023, Procuratura Anticorupție a recunoscut „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți implicate în cadrul infracțiunii de deposedare a activelor.

„EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup”, au fost implicate direct la comiterea infracțiunilor investigate, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.11.2020 ș.a. s-a stabilit că, „ …Î.C.S. „Trevcons Grup” SRL este controlată 100% din părțile sociale de către Banca „Veteo Banca”, care deține și poziție de control în cadrul BC „Eximbank Gruppo Veneto”, acuzată de cauzarea de prejudicii intimatei SRL „Serhan-Com” prin transferul defectuos a dreptului de proprietate în cadrul unei licitații publice cu un singur participant …”, organul de urmărire penală constată necesitatea recunoașterii BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți civilmente responsabile”, se arată în ordonanța Procuraturii Anticorupție.

Reacția EXIMBANK

Curios este că EXIMBANK face referire la decizia Judecătoriei Chișinău din data de 17 iulie 2019, care a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Invizibil”, SRL „Serhan-Com” către B.C. “EXIMBANK” S.A., ÎCS „Trevcons Grup” SRL privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului la licitaţie cu strigare și a proceselor-verbale la licitația cu strigare din aceeași dată, declararea nulității contractului de gaj/ipotecă și a acordului adițional, declararea nulității Acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă.

Ce spune Banca Națională despre implicare băncii în delapidarea de active

„În virtutea art. 36 alin. (3) al Legii nr.202 din 06.10.2017 privind activitatea băncilor, băncile dispun de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de BNM, dacă legislația nu prevede altfel. Nicio persoană nu poate îngrădi independența băncilor, nu poate influența organele de conducere în exercitarea funcțiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepția executării unor obligații sau împuterniciri specifice prevăzute de legislație.

Împuternicirile BNM de reglementare și supraveghere a activității băncilor se exercită în limitele și prin intermediul instrumentelor și măsurilor prevăzute de Legea menționată și alte legi în vigoare în anumite domenii (Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, Legea privind reglementarea valutară, Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului etc.). Acestea au ca obiect urmărirea respectării de către bănci a cerințelor prudențiale prevăzute de legislație și actele normative în vederea prevenirii riscurilor specifice activității bancare, în special a cerințelor aferente fondurilor proprii și adecvării capitalului, privind expunerile mari, lichiditatea, situația financiară, cadrul de administrare a activității, acționariatul, aplicarea adecvată a regulilor de prevenire și combatere a spălării banilor, altele.

Referitor de solicitările de informații aferente cauzelor civile și penale, vă comunicăm că acestea țin de competența organelor de drept, iar BNM nu poate interveni în acest sens.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #escrocherii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.