Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est. Republica Moldova în joc?

Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est, afectând interesele României. Turcia și Bulgaria au semnat un acord de gaz. Detaliile scurse sugerează că ar putea fi o ușă secretă pentru ca mai multă gaz rusească să ajungă în Europa, scrie newsweek.ro.

Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est, afectând interesele României, din cauză că Turcia, Bulgaria și Ungaria și-au dat mâna pentru a eluda cerința UE de a se reduce dependența de Moscova.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, nu a sosit cu mâinile goale în timpul vizitei sale în Ungaria și nu se va duce cu mâinile goale la Moscova, unde este confirmat că-i va face o vizită lui Putin.

Erdogan s-a dus în Ungaria cu o ofertă de a furniza 275 de milioane de metri cubi (mcm) anual, contribuind la acoperirea a aproximativ 3% din consumul anual al țării din 2024.

Acordul semnat între operatorul turc de petrol și gaze BOTAS și compania maghiară de electricitate MVM la 21 august ar putea face parte dintr-o schemă complexă și opacă prin care gazele rusești tranzitând Turcia vor inunda Europa Centrală și de Est, scrie cepa.org.

Acest lucru va bloca, evident, diversificarea reală a aprovizionării și reducerea importului de gaze rusești de către UE.

La începutul acestui an, Turcia a declarat că a semnat un acord pe 13 ani pentru a permite companiei de stat bulgare de gaze Bulgargaz să acceseze gaze prin infrastructura sa.

Detaliile suplimentare au fost ținute secrete, iar Bulgaria s-a grăbit să descrie acordul „secret comercial”.

Cu toate acestea, informațiile scurse în presă au arătat că acordul va permite de fapt Turciei să folosească companiile bulgare și sistemul de transport bulgar ca o trambulină pentru a accesa toate piețele europene, inclusiv cea a Ungariei.

Acest lucru se poate face în mai multe moduri

De exemplu, BOTAS poate instrui Bulgargaz să cumpere și să livreze gaz natural lichefiat (GNL) către orice terminal european de import în numele său.

În schimb, compania turcă va livra Bulgariei aceeași cantitate de gaz pentru nevoile sale printr-o conductă veche ce leagă cele două țări.

De asemenea, BOTAS poate exporta propriul gaz de conductă prin intermediul acestui interconector.

Cantitățile pot fi livrate fie în Bulgaria, fie pot fi expediate mai departe în țările vecine, inclusiv România, Serbia sau Ungaria.

În mod ironic, Turcia însăși ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și acoperi livrările de gaze, în ciuda faptului că UE a stabilit un termen limită în 2027 pentru a le elimina.

Acordurile Turciei cu Bulgaria și Ungaria evită orice mențiune despre sursa gazului.

Cu toate acestea, este clar că volumele ce tranzitează Turcia provin din Rusia, la care Turcia este conectată prin diverse conducte și care a recunoscu t deschis că vrea să devină un hub de gaze.

Acordul semnat de guvernul interimar anterior bulgar cu Turcia și anunțat la începutul acestui an nu este ilegal, dar ridică probleme atât pentru Bulgaria, cât și pentru țările vecine și UE în ansamblu.

Guvernul bulgar nou ales a deschis o anchetă în august

În primul rând, se așteaptă ca Bulgaria să plătească o taxă zilnică de serviciu către BOTAS, indiferent dacă primește sau nu gaz din Turcia.

Pe parcursul perioadei de 13 ani a contractului, aceasta va depăși 2 miliarde de dolari, care vor fi plătiți de contribuabilii bulgari.

Termenii acordului sunt atât de restrictivi încât va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, să îl anulezi din timp.

Și mai controversat, înțelegerea ar putea bloca concurența regională.

Volumele care intră în Bulgaria din Turcia pentru uz bulgar și regional ar putea fi aproape de 4 miliarde de metri cubi, ceea ce ar fi aproape dublu față de consumul anual propriu al Bulgariei.

Acestea s-ar adăuga la aproximativ 13 miliarde de metri cubi pe care Rusia îi furnizează deja regiunii prin Turcia și Bulgaria, în baza unor contracte pe termen lung cu cumpărători din UE, inclusiv Ungaria.

Ca urmare a excesului actual de gaze, Bulgaria însăși ar putea să nu mai aibă nevoie de aprovizionare alternativă, având în vedere că are deja contracte de import de gaze din alte surse, inclusiv din regiunea Caspică sau ca GNL.

Între timp, planurile Greciei de a aduce aprovizionare alternativă cu GNL prin intermediul a patru noi terminale pe care le dezvoltă ar putea fi blocate dacă regiunea este supraalimentată de un val de importuri care tranzitează Turcia.

Pentru Rusia, gazul este politic. Kremlinul a lansat un război hibrid în perioada premergătoare invaziei totale a Ucrainei și apoi a încercat să umilească democrațiile continentului prin reducerea livrărilor cu 80%, în speranța că vor alege gazul în locul libertății Ucrainei.

După ce strategia a eșuat și a pierdut o mare parte din vechea sa piață, acum încearcă să-și recâștige din veniturile pierdute pentru a alimenta cerințele tot mai mari ale industriilor sale de război.

Europa Centrală și de Est ar putea fi ținta sa cea mai ușoară, nu în ultimul rând din cauza legăturilor comerciale și politice profunde cu regiunea care datează din vremea comuniștilor.

Însă și giganții petrolieri precum Shell, cu sediul în Marea Britanie, continuă să comercializeze cantități mari de energie rusă, în ciuda angajamentelor de a le opri, cum a făcut Total Energies din Franța.

Noutatea este că acordul turco-bulgar oferă acum un șablon convenabil pentru ca exporturile de gaze rusești să pătrundă pe piețele europene în timp ce proveniența este ascunsă.

Moldova a renunțat la gazul rusesc

Din decembrie 2022 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom și s-a reorientat pe piețele din vest. Decizia Republicii Moldova a venit după ce concernul rus a redus livrările zilnice cu 30%, la 5,7 milioane metri cubi. Volumul de gaze a fost redirecționat centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice.

Energocom anunță că, în perioada iunie-iulie, în baza solicitărilor Moldovagaz, a desfășurat mai multe licitații în cadrul cărora a achiziționat din surse financiare proprii 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale. O parte din acestea sunt destinate pentru consum curent, iar cealaltă parte au fost stocate în depozite subterane din România și Ucraina, urmând a fi utilizate în sezonul rece 2023-2024

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusesc #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să scadă atât pe bursele internaționale, cât și pe piața din Republica Moldova, pe fondul unei recolte abundente și al diminuării riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Economistul Iurie Rija arată că piața revine la nivelurile de dinaintea escaladării tensiunilor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.

Potrivit analizei, toate contractele futures pentru cereale tranzacționate la Bursa de la Paris (Matif) au rămas negative și au revenit la nivelurile înregistrate înainte de amplificarea riscurilor privind exporturile din Marea Neagră.

Deși restricțiile de navigație în Marea Azov rămân în vigoare, iar traficul maritim prin porturile din Marea Neagră este în continuare blocat, piețele mizează pe o eventuală relaxare a restricțiilor și pe recoltele consistente din bazinul Mării Negre.

Un alt factor care a influențat piețele agricole este scăderea bruscă a cotației petrolului Brent, care a coborât de la 100 la 88 de dolari pe baril în doar două zile.

Potrivit economistului, corecția a fost determinată de încetarea schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, dar și de reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), rută prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței.

În același timp, faptul că principalele terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din porturile ucrainene nu au suferit distrugeri importante a contribuit la calmarea pieței.

Contractele Matif cu livrare în noiembrie au pierdut aproape 5% în numai șase zile, coborând la 536,5 euro pe tonă, iar prețul DAP Constanța s-a redus cu 26 euro pe tonă, până la 515 euro.

În Republica Moldova, unde recoltarea rapiței este finalizată în proporție de aproximativ 75%, iar producția medie este de circa 3 tone la hectar, prețurile au scăzut la 9,20–9,50 lei/kg, față de aproximativ 10 lei/kg în urmă cu o săptămână.

Iurie Rija explică această evoluție prin suprapunerea mai multor factori: scăderea petrolului, corecția de pe piața uleiurilor vegetale, intrarea noii recolte pe piață și faptul că o parte importantă dintre procesatorii europeni și-au asigurat deja necesarul pentru sezonul următor.

Mai mult, o parte dintre traderi au suspendat achizițiile de rapiță în porturi, anticipând că prețurile ar putea continua să scadă.

Pe Matif, cotațiile au coborât cu peste 6%, de la 244,3 euro la 229,3 euro pe tonă, iar la Constanța prețul a scăzut de la 226 la 211 euro pe tonă.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează în prezent la 2,85–2,90 lei/kg în nordul țării și la 3,40–3,45 lei/kg la Giurgiulești, cu aproximativ 10 bani mai puțin decât săptămâna trecută.

Economistul explică faptul că efectul tensiunilor geopolitice este acum contrabalansat de oferta mare generată de noua recoltă, estimată la 5–6 tone la hectar.

În cazul orzului, prețurile interne au rămas stabile, la aproximativ 3,20 lei/kg la Giurgiulești.

Totuși, la Constanța au apărut primele semne de corecție, cotația coborând de la 194 la 189 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluția pieței în perioada următoare va depinde de două elemente-cheie: reluarea exporturilor maritime prin Marea Neagră și ritmul în care noua recoltă ajunge în porturi și silozuri.

Economistul consideră că, în lipsa unei noi escaladări geopolitice, presiunea asupra prețurilor va continua.

„Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Piața se îndreaptă acum spre o corecție, nu neapărat spre o prăbușire, ci spre nivelul pe care l-ar fi susținut încă de la început o ofertă generoasă”, concluzionează economistul.

#preturi #Cereale #Moldova