Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est. Republica Moldova în joc?

Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est, afectând interesele României. Turcia și Bulgaria au semnat un acord de gaz. Detaliile scurse sugerează că ar putea fi o ușă secretă pentru ca mai multă gaz rusească să ajungă în Europa, scrie newsweek.ro.

Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est, afectând interesele României, din cauză că Turcia, Bulgaria și Ungaria și-au dat mâna pentru a eluda cerința UE de a se reduce dependența de Moscova.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, nu a sosit cu mâinile goale în timpul vizitei sale în Ungaria și nu se va duce cu mâinile goale la Moscova, unde este confirmat că-i va face o vizită lui Putin.

Erdogan s-a dus în Ungaria cu o ofertă de a furniza 275 de milioane de metri cubi (mcm) anual, contribuind la acoperirea a aproximativ 3% din consumul anual al țării din 2024.

Acordul semnat între operatorul turc de petrol și gaze BOTAS și compania maghiară de electricitate MVM la 21 august ar putea face parte dintr-o schemă complexă și opacă prin care gazele rusești tranzitând Turcia vor inunda Europa Centrală și de Est, scrie cepa.org.

Acest lucru va bloca, evident, diversificarea reală a aprovizionării și reducerea importului de gaze rusești de către UE.

La începutul acestui an, Turcia a declarat că a semnat un acord pe 13 ani pentru a permite companiei de stat bulgare de gaze Bulgargaz să acceseze gaze prin infrastructura sa.

Detaliile suplimentare au fost ținute secrete, iar Bulgaria s-a grăbit să descrie acordul „secret comercial”.

Cu toate acestea, informațiile scurse în presă au arătat că acordul va permite de fapt Turciei să folosească companiile bulgare și sistemul de transport bulgar ca o trambulină pentru a accesa toate piețele europene, inclusiv cea a Ungariei.

Acest lucru se poate face în mai multe moduri

De exemplu, BOTAS poate instrui Bulgargaz să cumpere și să livreze gaz natural lichefiat (GNL) către orice terminal european de import în numele său.

În schimb, compania turcă va livra Bulgariei aceeași cantitate de gaz pentru nevoile sale printr-o conductă veche ce leagă cele două țări.

De asemenea, BOTAS poate exporta propriul gaz de conductă prin intermediul acestui interconector.

Cantitățile pot fi livrate fie în Bulgaria, fie pot fi expediate mai departe în țările vecine, inclusiv România, Serbia sau Ungaria.

În mod ironic, Turcia însăși ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și acoperi livrările de gaze, în ciuda faptului că UE a stabilit un termen limită în 2027 pentru a le elimina.

Acordurile Turciei cu Bulgaria și Ungaria evită orice mențiune despre sursa gazului.

Cu toate acestea, este clar că volumele ce tranzitează Turcia provin din Rusia, la care Turcia este conectată prin diverse conducte și care a recunoscu t deschis că vrea să devină un hub de gaze.

Acordul semnat de guvernul interimar anterior bulgar cu Turcia și anunțat la începutul acestui an nu este ilegal, dar ridică probleme atât pentru Bulgaria, cât și pentru țările vecine și UE în ansamblu.

Guvernul bulgar nou ales a deschis o anchetă în august

În primul rând, se așteaptă ca Bulgaria să plătească o taxă zilnică de serviciu către BOTAS, indiferent dacă primește sau nu gaz din Turcia.

Pe parcursul perioadei de 13 ani a contractului, aceasta va depăși 2 miliarde de dolari, care vor fi plătiți de contribuabilii bulgari.

Termenii acordului sunt atât de restrictivi încât va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, să îl anulezi din timp.

Și mai controversat, înțelegerea ar putea bloca concurența regională.

Volumele care intră în Bulgaria din Turcia pentru uz bulgar și regional ar putea fi aproape de 4 miliarde de metri cubi, ceea ce ar fi aproape dublu față de consumul anual propriu al Bulgariei.

Acestea s-ar adăuga la aproximativ 13 miliarde de metri cubi pe care Rusia îi furnizează deja regiunii prin Turcia și Bulgaria, în baza unor contracte pe termen lung cu cumpărători din UE, inclusiv Ungaria.

Ca urmare a excesului actual de gaze, Bulgaria însăși ar putea să nu mai aibă nevoie de aprovizionare alternativă, având în vedere că are deja contracte de import de gaze din alte surse, inclusiv din regiunea Caspică sau ca GNL.

Între timp, planurile Greciei de a aduce aprovizionare alternativă cu GNL prin intermediul a patru noi terminale pe care le dezvoltă ar putea fi blocate dacă regiunea este supraalimentată de un val de importuri care tranzitează Turcia.

Pentru Rusia, gazul este politic. Kremlinul a lansat un război hibrid în perioada premergătoare invaziei totale a Ucrainei și apoi a încercat să umilească democrațiile continentului prin reducerea livrărilor cu 80%, în speranța că vor alege gazul în locul libertății Ucrainei.

După ce strategia a eșuat și a pierdut o mare parte din vechea sa piață, acum încearcă să-și recâștige din veniturile pierdute pentru a alimenta cerințele tot mai mari ale industriilor sale de război.

Europa Centrală și de Est ar putea fi ținta sa cea mai ușoară, nu în ultimul rând din cauza legăturilor comerciale și politice profunde cu regiunea care datează din vremea comuniștilor.

Însă și giganții petrolieri precum Shell, cu sediul în Marea Britanie, continuă să comercializeze cantități mari de energie rusă, în ciuda angajamentelor de a le opri, cum a făcut Total Energies din Franța.

Noutatea este că acordul turco-bulgar oferă acum un șablon convenabil pentru ca exporturile de gaze rusești să pătrundă pe piețele europene în timp ce proveniența este ascunsă.

Moldova a renunțat la gazul rusesc

Din decembrie 2022 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom și s-a reorientat pe piețele din vest. Decizia Republicii Moldova a venit după ce concernul rus a redus livrările zilnice cu 30%, la 5,7 milioane metri cubi. Volumul de gaze a fost redirecționat centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice.

Energocom anunță că, în perioada iunie-iulie, în baza solicitărilor Moldovagaz, a desfășurat mai multe licitații în cadrul cărora a achiziționat din surse financiare proprii 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale. O parte din acestea sunt destinate pentru consum curent, iar cealaltă parte au fost stocate în depozite subterane din România și Ucraina, urmând a fi utilizate în sezonul rece 2023-2024

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusesc #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.