Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est. Republica Moldova în joc?

Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est, afectând interesele României. Turcia și Bulgaria au semnat un acord de gaz. Detaliile scurse sugerează că ar putea fi o ușă secretă pentru ca mai multă gaz rusească să ajungă în Europa, scrie newsweek.ro.

Schema secretă prin care gazul rusesc intră în Europa de Est, afectând interesele României, din cauză că Turcia, Bulgaria și Ungaria și-au dat mâna pentru a eluda cerința UE de a se reduce dependența de Moscova.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, nu a sosit cu mâinile goale în timpul vizitei sale în Ungaria și nu se va duce cu mâinile goale la Moscova, unde este confirmat că-i va face o vizită lui Putin.

Erdogan s-a dus în Ungaria cu o ofertă de a furniza 275 de milioane de metri cubi (mcm) anual, contribuind la acoperirea a aproximativ 3% din consumul anual al țării din 2024.

Acordul semnat între operatorul turc de petrol și gaze BOTAS și compania maghiară de electricitate MVM la 21 august ar putea face parte dintr-o schemă complexă și opacă prin care gazele rusești tranzitând Turcia vor inunda Europa Centrală și de Est, scrie cepa.org.

Acest lucru va bloca, evident, diversificarea reală a aprovizionării și reducerea importului de gaze rusești de către UE.

La începutul acestui an, Turcia a declarat că a semnat un acord pe 13 ani pentru a permite companiei de stat bulgare de gaze Bulgargaz să acceseze gaze prin infrastructura sa.

Detaliile suplimentare au fost ținute secrete, iar Bulgaria s-a grăbit să descrie acordul „secret comercial”.

Cu toate acestea, informațiile scurse în presă au arătat că acordul va permite de fapt Turciei să folosească companiile bulgare și sistemul de transport bulgar ca o trambulină pentru a accesa toate piețele europene, inclusiv cea a Ungariei.

Acest lucru se poate face în mai multe moduri

De exemplu, BOTAS poate instrui Bulgargaz să cumpere și să livreze gaz natural lichefiat (GNL) către orice terminal european de import în numele său.

În schimb, compania turcă va livra Bulgariei aceeași cantitate de gaz pentru nevoile sale printr-o conductă veche ce leagă cele două țări.

De asemenea, BOTAS poate exporta propriul gaz de conductă prin intermediul acestui interconector.

Cantitățile pot fi livrate fie în Bulgaria, fie pot fi expediate mai departe în țările vecine, inclusiv România, Serbia sau Ungaria.

În mod ironic, Turcia însăși ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și acoperi livrările de gaze, în ciuda faptului că UE a stabilit un termen limită în 2027 pentru a le elimina.

Acordurile Turciei cu Bulgaria și Ungaria evită orice mențiune despre sursa gazului.

Cu toate acestea, este clar că volumele ce tranzitează Turcia provin din Rusia, la care Turcia este conectată prin diverse conducte și care a recunoscu t deschis că vrea să devină un hub de gaze.

Acordul semnat de guvernul interimar anterior bulgar cu Turcia și anunțat la începutul acestui an nu este ilegal, dar ridică probleme atât pentru Bulgaria, cât și pentru țările vecine și UE în ansamblu.

Guvernul bulgar nou ales a deschis o anchetă în august

În primul rând, se așteaptă ca Bulgaria să plătească o taxă zilnică de serviciu către BOTAS, indiferent dacă primește sau nu gaz din Turcia.

Pe parcursul perioadei de 13 ani a contractului, aceasta va depăși 2 miliarde de dolari, care vor fi plătiți de contribuabilii bulgari.

Termenii acordului sunt atât de restrictivi încât va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, să îl anulezi din timp.

Și mai controversat, înțelegerea ar putea bloca concurența regională.

Volumele care intră în Bulgaria din Turcia pentru uz bulgar și regional ar putea fi aproape de 4 miliarde de metri cubi, ceea ce ar fi aproape dublu față de consumul anual propriu al Bulgariei.

Acestea s-ar adăuga la aproximativ 13 miliarde de metri cubi pe care Rusia îi furnizează deja regiunii prin Turcia și Bulgaria, în baza unor contracte pe termen lung cu cumpărători din UE, inclusiv Ungaria.

Ca urmare a excesului actual de gaze, Bulgaria însăși ar putea să nu mai aibă nevoie de aprovizionare alternativă, având în vedere că are deja contracte de import de gaze din alte surse, inclusiv din regiunea Caspică sau ca GNL.

Între timp, planurile Greciei de a aduce aprovizionare alternativă cu GNL prin intermediul a patru noi terminale pe care le dezvoltă ar putea fi blocate dacă regiunea este supraalimentată de un val de importuri care tranzitează Turcia.

Pentru Rusia, gazul este politic. Kremlinul a lansat un război hibrid în perioada premergătoare invaziei totale a Ucrainei și apoi a încercat să umilească democrațiile continentului prin reducerea livrărilor cu 80%, în speranța că vor alege gazul în locul libertății Ucrainei.

După ce strategia a eșuat și a pierdut o mare parte din vechea sa piață, acum încearcă să-și recâștige din veniturile pierdute pentru a alimenta cerințele tot mai mari ale industriilor sale de război.

Europa Centrală și de Est ar putea fi ținta sa cea mai ușoară, nu în ultimul rând din cauza legăturilor comerciale și politice profunde cu regiunea care datează din vremea comuniștilor.

Însă și giganții petrolieri precum Shell, cu sediul în Marea Britanie, continuă să comercializeze cantități mari de energie rusă, în ciuda angajamentelor de a le opri, cum a făcut Total Energies din Franța.

Noutatea este că acordul turco-bulgar oferă acum un șablon convenabil pentru ca exporturile de gaze rusești să pătrundă pe piețele europene în timp ce proveniența este ascunsă.

Moldova a renunțat la gazul rusesc

Din decembrie 2022 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom și s-a reorientat pe piețele din vest. Decizia Republicii Moldova a venit după ce concernul rus a redus livrările zilnice cu 30%, la 5,7 milioane metri cubi. Volumul de gaze a fost redirecționat centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice.

Energocom anunță că, în perioada iunie-iulie, în baza solicitărilor Moldovagaz, a desfășurat mai multe licitații în cadrul cărora a achiziționat din surse financiare proprii 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale. O parte din acestea sunt destinate pentru consum curent, iar cealaltă parte au fost stocate în depozite subterane din România și Ucraina, urmând a fi utilizate în sezonul rece 2023-2024

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusesc #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„Moldova Project”, o structură care este unică destinată implementării proiectelor strategice ale Guvernului riscă să se transformată mai degrabă în mutări de funcționari și instituții decât într-o reducere reală a aparatului de stat, a declarat deputatul Ion Chicu.

Premierul Vasile Tofan a anunțat pe 17 septembrie crearea noii structuri, argumentând că proiectele mari ale statului avansează prea lent din cauza responsabilităților împărțite între mai multe instituții și a lipsei unei capacități suficiente de implementare. La conducerea „Moldova Project” urmează să fie propus Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice. Tofan afirmă că noua entitate va concentra funcții deja existente și nu ar trebui să ducă la majorarea cheltuielilor.

Chicu spune însă că vrea să vadă argumentarea și calculele financiare înainte de a evalua proiectul, dar consideră că actuala formulă ridică semne de întrebare.

„Trebuie să văd detalii, adică nu am văzut argumentarea, dar vreau cumva să punctez că aceste comasări, mișcări, mai mult seamănă ca o mimare a ceea ce a promis dumnealui, că o să taie și o să optimizeze”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul susține că, în locul unei reduceri efective a aparatului administrativ, conducătorii unor instituții sunt mutați către alte structuri, fără ca sistemul să se simplifice în mod evident.

„Conducătorii care până acum administrau unele instituții îi mută la altele, dar, în principiu, altceva nu se schimbă. Mișcarea asta, că îl ai pe unul dintr-un loc și îl duci în altul, eu greu o explic”, a spus Chicu.

El l-a dat drept exemplu pe Mircea Eșanu, care ar urma să plece de la ASP pentru a conduce noua structură.

„Iată Eșanu, cinci ani la ASP, ce a făcut așa? Acum îl pune șef la… Dacă se sfiește domnul prim-ministru și le creează structuri noi, nu cred că astea sunt ceea ce așteaptă cetățenii”, a afirmat deputatul.

Potrivit planului anunțat de Tofan, „Moldova Project” ar urma să reunească într-o singură echipă ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții, gestionarea contractelor, finanțe și drept, cu scopul de a accelera pregătirea și implementarea proiectelor mari de infrastructură. Premierul a invocat modele similare din Lituania, Irlanda și Muntenegru.

Chicu susține însă că asemenea funcții ar putea fi organizate în instituțiile deja existente, inclusiv în cadrul Cancelariei de Stat.

„Noi avem o Cancelarie de Stat care, după număr de unități, este de două ori mai mare decât cei care erau în 2021. Din Cancelaria de Stat, din unitățile disponibile, se pot crea subdiviziuni care ar fi și modelul proiectului, și oficiul de gestionare a proiectului și așa mai departe”, a declarat parlamentarul.

Deputatul afirmă că va putea aprecia impactul real al reformei abia după publicarea datelor privind numărul de angajați, bugetele structurilor care urmează să fie comasate și costurile viitoarei entități.

„Eu nu am văzut argumentarea. Vreau să văd, în urma comasărilor, care era bugetul instituțiilor până acum și ce va fi”, a precizat Chicu.

El avertizează că reorganizările administrative pot genera inclusiv costuri suplimentare.

„De regulă, reorganizările respective înseamnă permutări, înseamnă oficii, înseamnă mobilier, înseamnă aparat de cafea și ce mai trebuie”, a declarat Ion Chicu.

#chciu #tofan #proiecte