Companiile își pot împărți dividendele cu angajații, dar statul le taxează la sânge

29 Aug. 2023, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2023, 17:58 // Actual //  bani.md

Companiile din Republica Moldova își pot împărți dividendele cu angajații în urma reformei „phantom stock”, potrivit anunțului ministrului Economiei, Dumitru Alaiba.

„Prin asta am permis companiilor să dea o parte din profit către angajați, pentru a-i motiva. Astfel, angajații de valoare pentru companie pot primi legal o parte din dividende (taxate ca dividende). Am făcut asta pentru a oferi angajatorilor un instrument suplimentar să motiveze angajații de valoare. Vrem cât mai multe companii profitabile și productive în țara noastră, iar rezultatele muncii să poată fi împărțite și cu angajații”, spune Alaiba.

Cum se impozitează dividendele

Persoanele și firmele care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende. Dacă compania nu e plătitoare de TVA, va achita drept impozit pe venit – 4% din venitul operațional obținut în perioada fiscală de declarare. Indiferent dacă acționarii sunt persoane fizice sau juridice. Acest impozit se achită la buget până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plățile în contul dividendelor.

Dividendele pe care o persoană (fizică sau juridică) rezidentă le primește de la o companie din afara Republicii Moldova se impozitează cu 12%. Asta dacă între Republica Moldova și țara respectivă nu a fost încheiată o Convenție pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.