Schimb de favoruri: Ucraina deschide piața pentru porcul european, UE relaxează cotele

Ucraina și Uniunea Europeană au convenit asupra unui nou cadru de comerț agricol, după expirarea regimului temporar care a eliminat, timp de peste doi ani, taxele vamale și cotele pentru produsele agricole ucrainene. Noul acord încearcă să reconcilieze sprijinul pentru economia Ucrainei cu nemulțumirile crescânde ale fermierilor din mai multe state membre ale UE, care s-au plâns de impactul importurilor masive și ieftine din est.

Comisia Europeană a anunțat că noul regim nu mai permite acces nelimitat pe piața europeană, dar extinde semnificativ cotele la produse sensibile, cum ar fi zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea – față de cele prevăzute anterior în Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Totodată, unele produse precum lactatele, ciupercile și sucurile vor beneficia de liberalizare totală. Acordul include și o clauză de protecție care permite UE sau Ucrainei să restricționeze importurile dacă acestea provoacă dezechilibre majore pe piață.

Ucraina s-a angajat să-și alinieze standardele agricole la normele UE până în 2028, inclusiv în domenii precum bunăstarea animalelor și utilizarea pesticidelor. În schimb, a obținut păstrarea, în mare parte, a volumului comerțului actual, potrivit negociatorului Taras Kačka, care a declarat că este „o afacere foarte bună”.

Bruxellesul a obținut și concesii importante: Kievul a acceptat să crească semnificativ cotele pentru importurile europene de carne de porc, carne de pasăre și zahăr și să reducă sau să elimine taxe pentru alte produse. Potrivit Comisiei Europene, această deschidere va aduce beneficii fermierilor europeni, în special celor din statele vecine cu Ucraina.

Acordul vine după luni de tensiuni. Fermierii din țări precum Polonia, Slovacia și Franța au organizat proteste masive împotriva avalanșei de produse agricole ucrainene. Mai multe state au adoptat măsuri unilaterale de restricționare a importurilor, iar Bruxellesul a fost forțat să reintroducă controale temporare. Deși accesul Ucrainei pe piața UE va fi mai restricționat decât în perioada 2022–2024, noul acord păstrează o deschidere semnificativă, cu accent pe echilibru și adaptare progresivă la normele europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #acord #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.