Schimbare la vârful Moldovagaz: Premierul Recean vrea schimbarea lui Ceban, Gazprom intervine

Premierul Dorin Recean a confirmat joi seară, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, că a dispus înlocuirea lui Vadim Ceban din funcția de președinte al Moldovagaz cu Dorin Junghietu. Recean a subliniat că decizia vine după discuțiile din Consiliul de Administrație al companiei și a fost susținută de Ministerul Energiei.

„Am dispus expres și am spus public că acel Consiliu de Observatori de la Moldovagaz trebuie să se întrunească cât mai curând pentru a duce la bun sfârșit înlocuirea lui Vadim Ceban cu Dorin Junghietu”, a declarat premierul.

Dorin Recean a mai precizat că, împreună cu Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori, Ministerul Energiei a formulat patru propuneri pentru conducerea Moldovagaz. „Dorin Junghietu va fi președinte, iar Vadim Ceban va ocupa funcția de vicepreședinte, alături de Eduard Calancea și Radu Mandraburga ca membri ai Consiliului de Administrație”, a explicat Recean.

În plus, premierul a menționat că decizia de a-l păstra pe Vadim Ceban va fi reconsiderată de noul Consiliu de Observatori, iar schimbările la nivelul conducereii Moldovagaz sunt esențiale pentru a depăși criza energetică actuală. Recean a încurajat societatea civilă să desemneze un nou membru al Consiliului de Observatori, înlocuind-l pe Sergiu Tofilat.

Nominalizarea noilor membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz rămâne sub semnul întrebării, în pofida unui consens preliminar între Ministerul Energiei și Gazprom. Ministrul Energiei.

Sursele BANI.MD declarau anterior că Gazprom nu intenționează să convoace ședința Consiliului de Observatori în viitorul apropiat. Convocarea ar trebui făcută de Vitalie Markelov, vicepreședintele Consiliului de Administrație de la Gazprom, care încă nu a stabilit o dată a ședinției pentru aprobarea membrilor CA.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #numire #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.