Scholz vrea să le propună celorlalte state membre ca aderarea la UE să fie mai uşoară. Moldova vizată direct

Uniunea Europeană ar trebui să facă în aşa fel încât noilor membri să le fie mai uşor să adere, a declarat Olaf Scholz într-un interviu pentru agenția germană DPA, în cadrul căruia şi-a prezentat planurile pentru a convinge blocul comunitar să-şi „modernizeze” procesele.

A venit timpul nu numai pentru ţări candidate, ci pentru ca Uniunea Europeană însăşi să se pregătească pentru o extindere a clubului, a declarat el în cadrul interviului, potrivit Agerpres.

„Pentru ca asta să se întâmple, (UE) trebuie să-şi modernizeze structurile şi procesele de luare a deciziilor. Nu va fi posibil ca tot ce este decis astăzi prin vot unanim să fie decis în mod similar în viitor”, a spus Scholz.
El a mai spus că speră să-şi prezinte propunerile la summitul UE de la sfârşitul săptămânii viitoare.

Liderii celor 27 de state membre urmează să decidă în cadrul reuniunii dacă le vor acorda statutul de ţară candidată Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova. Decizia urmează să fie luată la o săptămână după ce Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina şi Republica Moldova să primească statutul de ţară candidată, o opinie sprijinită de Scholz.
În prezent, acordarea statutului de ţară candidată trebuie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre, dar există de multă vreme discuţii în cadrul UE privind relaxarea acestei reguli. Cu toate acestea, orice reforme ale acestui proces pot fi implementate numai în urma unui sprijin unanim pentru astfel de schimbări, notează DPA.

#adrare #Sholz #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.