Scholz vrea să le propună celorlalte state membre ca aderarea la UE să fie mai uşoară. Moldova vizată direct

Uniunea Europeană ar trebui să facă în aşa fel încât noilor membri să le fie mai uşor să adere, a declarat Olaf Scholz într-un interviu pentru agenția germană DPA, în cadrul căruia şi-a prezentat planurile pentru a convinge blocul comunitar să-şi „modernizeze” procesele.

A venit timpul nu numai pentru ţări candidate, ci pentru ca Uniunea Europeană însăşi să se pregătească pentru o extindere a clubului, a declarat el în cadrul interviului, potrivit Agerpres.

„Pentru ca asta să se întâmple, (UE) trebuie să-şi modernizeze structurile şi procesele de luare a deciziilor. Nu va fi posibil ca tot ce este decis astăzi prin vot unanim să fie decis în mod similar în viitor”, a spus Scholz.
El a mai spus că speră să-şi prezinte propunerile la summitul UE de la sfârşitul săptămânii viitoare.

Liderii celor 27 de state membre urmează să decidă în cadrul reuniunii dacă le vor acorda statutul de ţară candidată Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova. Decizia urmează să fie luată la o săptămână după ce Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina şi Republica Moldova să primească statutul de ţară candidată, o opinie sprijinită de Scholz.
În prezent, acordarea statutului de ţară candidată trebuie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre, dar există de multă vreme discuţii în cadrul UE privind relaxarea acestei reguli. Cu toate acestea, orice reforme ale acestui proces pot fi implementate numai în urma unui sprijin unanim pentru astfel de schimbări, notează DPA.

#adrare #Sholz #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o accelerare a creșterii economice a Republicii Moldova, după un an 2024 marcat de evoluții slabe. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2025, față de 1,7% cât era estimat anterior, revenirea fiind susținută în principal de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa, precum și de nivelul ridicat al consumului și investițiilor.

Experții FMI constată că sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană a contribuit la atenuarea impactului celui mai recent șoc energetic asupra populației și mediului de afaceri. În același timp, inflația a continuat să scadă după maximul atins la începutul anului, determinat de criza energetică. FMI anticipează că rata inflației va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%, până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, raportul semnalează deteriorarea contului curent, al cărui deficit este prognozat la circa 20% din PIB în 2025. FMI explică această evoluție prin cererea ridicată pentru bunuri de import, importurile mari de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, factori care indică o slăbire a competitivității producției autohtone.

Pentru anii următori, FMI prognozează o creștere economică moderată, dar stabilă. În 2026, PIB-ul real ar urma să avanseze cu 2,3%, pe fondul cererii interne și al efectelor pozitive ale recoltei din anul curent. Pe termen mediu, până în 2028, economia ar putea ajunge la un ritm de creștere de 3,7%, susținut de majorarea investițiilor publice și private și de implementarea reformelor structurale din cadrul Planului de creștere al Uniunii Europene, menite să sporească productivitatea.

FMI avertizează însă că deficitul contului curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea și exporturile vor începe să se stabilizeze.