Școala lui Kanye West, care percepe o taxă de 15.000 de euro pe an, s-a închis brusc

Donda Academy, controversata școală privată fondată de Kanye West la începutul acestui an, s-a închis brusc, scrie presa internațională.

Închiderea aparent bruscă vine pe fondul consecințelor continue din recentele comentarii antisemite ale lui West, care în această săptămână au determinat Adidas să înceteze parteneriatul cu rapperul devenit om de afaceri.

Hollywood Unlocked a declarat că a primit un e-mail trimis părinților studenților Academiei Donda, în care se spunea că „la discreția fondatorului nostru, Academia Donda se va închide imediat pentru restul anului școlar 2022-2023”. The Times of London a spus că e-mailul a fost trimis de directorul școlii, Jason Angell. Capturile de ecran ale e-mailului au circulat și online.

West a părut să confirme vestea într-o postare pe Instagram, ștearsă de atunci, adresată lui Jason Lee, CEO al Hollywood Unlocked, care a fost primul care a raportat pe e-mail, scrie Business Insider.

„Iată influența pe care o cauți”, a spus West în postarea ștearsă. „Școala mea este închisă”.

Potrivit Hollywood Unlocked, Angell spune în e-mailul său că școala intenționează să se redeschidă în septembrie 2023, adăugând că „avem încredere că cercetătorii noștri vor continua să avanseze ca inovatori creativi, influenți și lideri academicieni ai următoarei generații”.

Academia Donda, o școală neacreditată, cere părinților să semneze acorduri de nedezvăluire înainte ca elevii să se alăture, a raportat Rolling Stone. Are aproximativ 100 de studenți, dintre care jumătate beneficiază de burse finanțate de West și prietenii săi.

Elevii de la școala de 15.000 de dolari pe an poartă uniforme realizate de Balenciaga și brandul propriu al rapperului, Yeezy.

Echipa sa de baschet, care a recrutat câțiva dintre cei mai buni jucători de liceu din SUA, a purtat și uniforme de designer. TMZ a raportat miercuri că echipa a fost exclusă dintr-un turneu prestigios din cauza comentariilor fondatorului său.

#Kanye West #scoala privata #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata creditelor neperformante (NPL) din sistemul bancar al Republicii Moldova a continuat să se îmbunătățească în 2024. Indicatorul a coborât 4,1%, față de 5,6% în 2023, arată cele mai noi date publicate de Banca Națională. Indicatorul a marcat o reducere de 1,4 puncte procentuale.

Deși evoluția generală este pozitivă, diferențele între ramurile economiei sunt semnificative, unele sectoare înregistrând presiuni majore în ceea ce privește capacitatea de plată.

Agricultura rămâne sectorul cu cele mai multe probleme, rata NPL urcând la 19,2%, față de 15,4% anul trecut – o creștere accelerată de 3,8 puncte procentuale, pe fondul unui an agricol dificil și al vulnerabilității persistente la șocuri climatice și financiare. Soldul total al creditelor în agricultură constituia 5,1 miliarde de lei.

Creșteri ale creditelor neperformante se observă și la persoanele fizice care practică activități independente (soldul creditelor era de 1,9 miliarde de lei), unde rata NPL a ajuns la 14,4%, în creștere cu 2,1 p.p., precum și în industria alimentară (soldul creditelor 4,5 miliarde de lei) și instituțiile subordonate UAT, unde indicatorii se deteriorează ușor.

Un alt domeniu care atrage atenția este industria productivă, care înregistrează un NPL ridicat, de 8,7%, dar relativ stabil față de anul trecut.

În schimb, câteva sectoare prezintă o îmbunătățire considerabilă. Industria energetică consemnează cea mai mare scădere a ratei creditelor neperformante, de la 12,1% la doar 0,4%, o reducere spectaculoasă de 11,7 puncte procentuale, în timp ce transporturile și telecomunicațiile scad de la 6,9% la 2,9%.

De asemenea, rata NPL se reduce în comerț, imobiliare și servicii, semnalând o stabilizare a riscurilor financiare în aceste domenii, chiar dacă nivelul absolut al portofoliilor rămâne ridicat în anumite ramuri.

BNM subliniază că scăderea ratei creditelor neperformante indică o calitate mai bună a portofoliilor bancare și o adaptare a debitorilor la noile condiții economice, însă avertizează că anumite sectoare – precum agricultura și activitățile independente – necesită monitorizare sporită, având în vedere vulnerabilitățile structurale și volatilitatea fluxurilor de venit.