Școala lui Kanye West, care percepe o taxă de 15.000 de euro pe an, s-a închis brusc

Donda Academy, controversata școală privată fondată de Kanye West la începutul acestui an, s-a închis brusc, scrie presa internațională.

Închiderea aparent bruscă vine pe fondul consecințelor continue din recentele comentarii antisemite ale lui West, care în această săptămână au determinat Adidas să înceteze parteneriatul cu rapperul devenit om de afaceri.

Hollywood Unlocked a declarat că a primit un e-mail trimis părinților studenților Academiei Donda, în care se spunea că „la discreția fondatorului nostru, Academia Donda se va închide imediat pentru restul anului școlar 2022-2023”. The Times of London a spus că e-mailul a fost trimis de directorul școlii, Jason Angell. Capturile de ecran ale e-mailului au circulat și online.

West a părut să confirme vestea într-o postare pe Instagram, ștearsă de atunci, adresată lui Jason Lee, CEO al Hollywood Unlocked, care a fost primul care a raportat pe e-mail, scrie Business Insider.

„Iată influența pe care o cauți”, a spus West în postarea ștearsă. „Școala mea este închisă”.

Potrivit Hollywood Unlocked, Angell spune în e-mailul său că școala intenționează să se redeschidă în septembrie 2023, adăugând că „avem încredere că cercetătorii noștri vor continua să avanseze ca inovatori creativi, influenți și lideri academicieni ai următoarei generații”.

Academia Donda, o școală neacreditată, cere părinților să semneze acorduri de nedezvăluire înainte ca elevii să se alăture, a raportat Rolling Stone. Are aproximativ 100 de studenți, dintre care jumătate beneficiază de burse finanțate de West și prietenii săi.

Elevii de la școala de 15.000 de dolari pe an poartă uniforme realizate de Balenciaga și brandul propriu al rapperului, Yeezy.

Echipa sa de baschet, care a recrutat câțiva dintre cei mai buni jucători de liceu din SUA, a purtat și uniforme de designer. TMZ a raportat miercuri că echipa a fost exclusă dintr-un turneu prestigios din cauza comentariilor fondatorului său.

#Kanye West #scoala privata #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.