SCRISOARE DESCHISĂ

Prim-ministrului Republicii Moldova

Dorin Recean,

Ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare

Vladimir Bolea

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimate Dle Prim-ministru!

Stimate Dle Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare!

Mă văd nevoit să vin către domniile voastre cu o nouă scrisoare deschisă, scopul căreia este să vă atenţionez despre unele probleme ce pot apărea în viitorul apropiat pe piaţa produselor de tutun din Republica Moldova.

Astfel, după ce am solicitat intervenţia dvs. în vederea susţinerii producătorilor de tutun afectaţi de seceta severă din acest an, dar şi după ce am venit cu propuneri concrete privind posibila subvenţionare a ramurii, acum aş vrea să atrag atenţia asupra unei situaţii care practic ar putea distruge producătorii locali de produse din tutun, care sunt principalii cumpărători a materiei prime de tutun recoltat în Moldova.

La concret, este vorba despre modificările anterioare operate la Legea nr. 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului, în special articolul 20, alineatul 2, care se referă la controlul lanţului de aprovizionare. Aceste modificări prevăd obligația de a marca pachetele unitare sau ambalajele agregate și utilajele de fabricație cu coduri de identificare, precum și stocarea datelor într-o bază de date centralizată administrată de autoritatea națională.

Urmare a implementări acestor norme, producătorii locali vor trebui să investească în echipamente noi și în soluții tehnologice pentru a îndeplini cerințele de marcaj și trasabilitate. Costul unui echipament de aplicare a codurilor este de aproximativ 250 000 euro. La această sumă enormă se va adăugă costul și mentenanța softului. Obligația de a stoca datele într-un sistem centralizat, care va fi gestionat de autoritatea națională, va implica alte costuri suplimentare pentru producători. Or, vor fi necesare investiții în infrastructura necesară pentru a expedia și gestiona datele respective, dar și pentru a actualiza și menține sistemele de colectare și raportare a datelor.

În rezultat, va creşte povara pe producătorii locali, care, pe de asupra, vor mai fi şi puşi în condiţii inegale cu importatorii. Căci companiile internaționale ce comercializează țigări de import pe teritoriul Republicii Moldova au deja implementate sisteme interne de trasabilitate, adaptate cerințelor lor corporative. Respectivele companii vor avea un avantaj competitiv, deoarece vor putea mai ușor implementa cerințele legale fără a suporta costuri suplimentare. Acest dezechilibru poate afecta competitivitatea producătorilor locali și poate exercita presiune suplimentară asupra acestora, contrat prevederilor Legii concurenței Nr. 183, din 11-07-2012.

În context, ţin să amintesc şi de recomandările Asociaţiei Businessului European din 05.10.2022, care sugerează că există probleme tehnice și că este puțin probabil ca sistemul de trasabilitate să contribuie semnificativ la combaterea comerțului ilegal de produse de tutun. Aceste recomandări indică faptul că, deși sistemul poate impune cerințe suplimentare producătorilor, eficiența sa în combaterea comerțului ilegal este discutabilă. De asemenea, ţin să menţionez şi faptul că practica europeană demonstrează că, odată cu implementarea sistemului de trasabilitate, producătorii mici autohtoni vor părăsi piața.

Pentru a evita aceste evoluţii nedorite cu impact semnificativ asupra ramurii noastre, vin către domniile voastre cu solicitarea să demaraţi un amplu proces de evaluare a situaţiei create, iar în consecinţă se adoptaţi deciziile de rigoare. Dacă însă şi după această evaluare veţi decide să menţineţi în vigoare prevederile legale privind sistemul de trasabilitate, solicitarea Asociaţiei noastre este ca statul să-şi asume povara financiară suplimentară pe care o implică respectivul sistem. Astfel producătorii locali nu vor fi nici discriminaţi în raport cu cei străini, dar nici aduşi în pragul falimentului sau impuşi să părăsească piaţa pe care activează.

Cu deosebit respect,
Președintele AO “TUTUN MOLDOVA”
Vasile Coșneanu

10.10.2024

#Recean #tutun #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproape doi ani de la izbucnirea focarelor de pestă porcină africană și sacrificarea a zeci de mii de animale, două dintre cele mai mari ferme de porcine din Republica Moldova – cea din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, și compania Porco Bello din Cimișeni spun că nu au primit până în prezent despăgubiri și au ajuns să se judece cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Ferma din Roșcani, unde au fost sacrificați aproximativ 65–68 de mii de porci, a solicitat despăgubiri de peste 194 de milioane de lei. Directorul companiei, Ecaterina Perebinos, afirmă că dosarul se află încă în examinare și că litigiul cu ANSA nu a fost soluționat.

„Am atacat în instanță ANSA. Deocamdată aceste litigii nu sunt soluționate. Despăgubirile nu le-am primit”, a declarat Perebinos pentru BANI.MD.

Întrebată cum funcționează în prezent ferma, aceasta a precizat că activitatea continuă cu ajutorul creditelor, iar unitatea este în proces de repopulare.

„Am luat credite și mergem înainte. Acum lucrăm la 40%, iar până la sfârșitul anului planificăm să revenim la 100%”, a spus directoarea.

Într-o situație similară se află și compania Porco Bello din Cimișeni. Directorul Andrei Volcinschi afirmă că după depunerea dosarului pentru despăgubiri, companiei i s-a invocat o presupusă „suprapopulare” a fermei, motiv pentru care nu ar putea beneficia de compensații.

Acesta susține însă că acuzațiile nu au fost demonstrate și că în documentele inițiale de control nu ar fi fost menționate încălcări grave.

„Nimeni nu a măsurat, nimeni nu i-a numărat porcii, nimeni nu i-a cântărit. Pur și simplu s-a scris că a fost suprapopulare”, afirmă Volcinschi.

Potrivit lui, compania a contestat decizia în instanță și consideră că procesul se tergiversează intenționat pentru a evita plata despăgubirilor.

Porco Bello exploatează aproximativ 45.000 de porci și deține între 20% și 25% din piața cărnii de porc din Republica Moldova. Compania estimează că ar trebui să primească despăgubiri de peste 100 de milioane de lei.

În prezent, reprezentanții Porco Bello spun că activează la o capacitate de 70–80%, tot din resurse atrase prin credite, și estimează revenirea la capacitate maximă până în primăvara anului viitor.

Redacția a încercat să ia legătură cu reprezentanții ANSA însă până la publicarea materialului nu a obținut o reacție din partea instituției.