SCRISOARE DESCHISĂ

Prim-ministrului Republicii Moldova

Dorin Recean,

Ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare

Vladimir Bolea

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimate Dle Prim-ministru!

Stimate Dle Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare!

Mă văd nevoit să vin către domniile voastre cu o nouă scrisoare deschisă, scopul căreia este să vă atenţionez despre unele probleme ce pot apărea în viitorul apropiat pe piaţa produselor de tutun din Republica Moldova.

Astfel, după ce am solicitat intervenţia dvs. în vederea susţinerii producătorilor de tutun afectaţi de seceta severă din acest an, dar şi după ce am venit cu propuneri concrete privind posibila subvenţionare a ramurii, acum aş vrea să atrag atenţia asupra unei situaţii care practic ar putea distruge producătorii locali de produse din tutun, care sunt principalii cumpărători a materiei prime de tutun recoltat în Moldova.

La concret, este vorba despre modificările anterioare operate la Legea nr. 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului, în special articolul 20, alineatul 2, care se referă la controlul lanţului de aprovizionare. Aceste modificări prevăd obligația de a marca pachetele unitare sau ambalajele agregate și utilajele de fabricație cu coduri de identificare, precum și stocarea datelor într-o bază de date centralizată administrată de autoritatea națională.

Urmare a implementări acestor norme, producătorii locali vor trebui să investească în echipamente noi și în soluții tehnologice pentru a îndeplini cerințele de marcaj și trasabilitate. Costul unui echipament de aplicare a codurilor este de aproximativ 250 000 euro. La această sumă enormă se va adăugă costul și mentenanța softului. Obligația de a stoca datele într-un sistem centralizat, care va fi gestionat de autoritatea națională, va implica alte costuri suplimentare pentru producători. Or, vor fi necesare investiții în infrastructura necesară pentru a expedia și gestiona datele respective, dar și pentru a actualiza și menține sistemele de colectare și raportare a datelor.

În rezultat, va creşte povara pe producătorii locali, care, pe de asupra, vor mai fi şi puşi în condiţii inegale cu importatorii. Căci companiile internaționale ce comercializează țigări de import pe teritoriul Republicii Moldova au deja implementate sisteme interne de trasabilitate, adaptate cerințelor lor corporative. Respectivele companii vor avea un avantaj competitiv, deoarece vor putea mai ușor implementa cerințele legale fără a suporta costuri suplimentare. Acest dezechilibru poate afecta competitivitatea producătorilor locali și poate exercita presiune suplimentară asupra acestora, contrat prevederilor Legii concurenței Nr. 183, din 11-07-2012.

În context, ţin să amintesc şi de recomandările Asociaţiei Businessului European din 05.10.2022, care sugerează că există probleme tehnice și că este puțin probabil ca sistemul de trasabilitate să contribuie semnificativ la combaterea comerțului ilegal de produse de tutun. Aceste recomandări indică faptul că, deși sistemul poate impune cerințe suplimentare producătorilor, eficiența sa în combaterea comerțului ilegal este discutabilă. De asemenea, ţin să menţionez şi faptul că practica europeană demonstrează că, odată cu implementarea sistemului de trasabilitate, producătorii mici autohtoni vor părăsi piața.

Pentru a evita aceste evoluţii nedorite cu impact semnificativ asupra ramurii noastre, vin către domniile voastre cu solicitarea să demaraţi un amplu proces de evaluare a situaţiei create, iar în consecinţă se adoptaţi deciziile de rigoare. Dacă însă şi după această evaluare veţi decide să menţineţi în vigoare prevederile legale privind sistemul de trasabilitate, solicitarea Asociaţiei noastre este ca statul să-şi asume povara financiară suplimentară pe care o implică respectivul sistem. Astfel producătorii locali nu vor fi nici discriminaţi în raport cu cei străini, dar nici aduşi în pragul falimentului sau impuşi să părăsească piaţa pe care activează.

Cu deosebit respect,
Președintele AO “TUTUN MOLDOVA”
Vasile Coșneanu

10.10.2024

#Recean #tutun #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.