Scumpirea alimentelor îi afectează puternic pe est-europeni

24 Sept. 2022, 19:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Sept. 2022, 19:01 // Actual //  bani.md

Creşterile de preţuri din magazine, mai ales în Europa de Est sunt uriașe. Însă, după cum arată un studiu efectuat pe piaţa poloneză, uneori aceste creşteri de preţ aco­peră nu pericole, ci profit pe timp de criză.

Până la şase din zece sectoare din in­dus­tria producătoare de alimente din Polonia i-au împovărat pe cumpă­rători cu costurile mai mari, iar producă­torii au ajuns să câştige chiar bine, după cum a descoperit o analiză a băncii Credit Agricole.

Polonia este cea mai mare economie est-europeană, dar ac­tuala criză îi creează pro­bleme cum n-a avut nici în colapsul financiar global de acum un deceniu şi jumătate.

Inflaţia este de aştep­tat să se îndrepte spre 20% în următoarele tri­mestre în timp ce şeful băncii centrale pre­găteşte terenul electoral pentru partidul de guvernământ cu acuzaţii de conspiraţii între opoziţie şi Bruxelles.

Totul se scumpeşte simţitor, deşi guvernul a aplicat mai multe scuturi antiinflaţie bazate pe reduceri de taxe, iar nemulţumirea creşte. Economia are în faţă ceva rar pentru ea şi anume recesiunea.

Analiştii de la Credit Agricole s-au uitat la cum se descurcă procesatorii de alimente în vremuri de criză. Analiza este importantă de­oarece a stabili cât de mult din costuri reuşesc afacerile agroalimentare să transfere în pre­ţurile în creştere poate oferi informaţii valo­roase despre traiectoria inflaţiei, scrie The Warsaw Voice.

Una din descoperirile făcute este că şase din zece sectoare ale industriei agroalimen­tare nu doar că au reuşit să reducă ponderea costurilor în venituri, ci şi să-şi majoreze marjele. În traducere, au crescut preţu­rile şi au realizat profit suplimentar.

În funcţie de aces­te criterii, cele mai per­for­mante com­pa­nii sunt procesatorii de zahăr, în condiţiile în care a­cest produs dis­păruse la un moment dat de pe rafturile maga­zine­lor, iar preţurile au ex­plodat, şi procesatorii de lapte şi de carne.

Este vorba de produse la care elasti­ci­tatea între ofertă şi cerere este redusă în sensul că de carne, lapte şi zahăr este nevoie în­totdeauna, iar ele nu pot fi înlocuite cu alt­ceva. La polul opus stau procesatorii de peşte, de cafea, de ceai şi brutăriile. La aceste com­panii, şocul costu­rilor forţează reducerea mar­jelor. Cele mai mari probleme le au brutăriile şi cofetăriile.

De cealaltă parte, spre exemplu producă­torii de paste făinoase fac profit. La creşterea marjelor ajută enorm faptul că în sectoarele respective concurenţa este redusă. Pe baza re­zul­tatelor găsite, experţii de la Credit Agricole au concluzionat că în următoarele luni polo­nezii trebuie să se aştepte la noi scumpiri la ali­mente şi băuturi nonalcoolice. În octom­brie, inflaţia la alimente ar putea ajunge la 20%.

Scumpirea fără precedent a mâncării, ca şi a energiei, este unul din aspectele care-l îngrijorează cel mai tare pe cetăţeanul de rând al ţărilor est-europene deoarece mâncarea şi întreţinerea au cea mai mare pondere în cheltuieli.

În Ungaria, scumpirea produselor alimentare a fost printre primele efecte ale valului de inflaţie, iar ziarele locale atrag adesea atenţia că preţurile cresc cel mai rapid acolo. Guvernul a plafonat preţurile unor produse alimentare de bază şi ale carburanţilor, dar a făcut prea puţin pentru a reduce presiunea costurilor în alte sectoare, aceasta poate pentru că pur şi simplu a rămas fără bani.

Astfel, cea mai populară brânză din Ungaria era în iulie cu 70% mai scumpă decât anul trecut, potrivit Portfolio.hu. Preţurile cartofilor pe piaţa engros au crescut cu 40%. Făina la producător costă cu aproape 90% mai mult. Carnea ajunge la procesator cu până la 50% mai scumpă. Iar procesatorii, cel puţin cei de lapte, spun că ar putea fi nevoiţi să închidă din fabrici din cauza costurilor prea mari. Însă, după cum arată penzcentrum.hu, şi în Germania costurile sunt mari, dar de la procesator produsul pleacă spre magazin mai ieftin decât în Ungaria. O explicaţie găsită de site şi dată şi de producătorii maghiari pentru această diferenţă este deprecierea considerabilă a forintului faţă de euro. Oricare ar fi cauza, specialiştii spun că scumpirile, şi aşa cele mai mari din UE, vor continua.

Realitatea Live

25 Feb. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!