Scumpirea alimentelor îi afectează puternic pe est-europeni

24 Sept. 2022, 19:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Sept. 2022, 19:01 // Actual //  bani.md

Creşterile de preţuri din magazine, mai ales în Europa de Est sunt uriașe. Însă, după cum arată un studiu efectuat pe piaţa poloneză, uneori aceste creşteri de preţ aco­peră nu pericole, ci profit pe timp de criză.

Până la şase din zece sectoare din in­dus­tria producătoare de alimente din Polonia i-au împovărat pe cumpă­rători cu costurile mai mari, iar producă­torii au ajuns să câştige chiar bine, după cum a descoperit o analiză a băncii Credit Agricole.

Polonia este cea mai mare economie est-europeană, dar ac­tuala criză îi creează pro­bleme cum n-a avut nici în colapsul financiar global de acum un deceniu şi jumătate.

Inflaţia este de aştep­tat să se îndrepte spre 20% în următoarele tri­mestre în timp ce şeful băncii centrale pre­găteşte terenul electoral pentru partidul de guvernământ cu acuzaţii de conspiraţii între opoziţie şi Bruxelles.

Totul se scumpeşte simţitor, deşi guvernul a aplicat mai multe scuturi antiinflaţie bazate pe reduceri de taxe, iar nemulţumirea creşte. Economia are în faţă ceva rar pentru ea şi anume recesiunea.

Analiştii de la Credit Agricole s-au uitat la cum se descurcă procesatorii de alimente în vremuri de criză. Analiza este importantă de­oarece a stabili cât de mult din costuri reuşesc afacerile agroalimentare să transfere în pre­ţurile în creştere poate oferi informaţii valo­roase despre traiectoria inflaţiei, scrie The Warsaw Voice.

Una din descoperirile făcute este că şase din zece sectoare ale industriei agroalimen­tare nu doar că au reuşit să reducă ponderea costurilor în venituri, ci şi să-şi majoreze marjele. În traducere, au crescut preţu­rile şi au realizat profit suplimentar.

În funcţie de aces­te criterii, cele mai per­for­mante com­pa­nii sunt procesatorii de zahăr, în condiţiile în care a­cest produs dis­păruse la un moment dat de pe rafturile maga­zine­lor, iar preţurile au ex­plodat, şi procesatorii de lapte şi de carne.

Este vorba de produse la care elasti­ci­tatea între ofertă şi cerere este redusă în sensul că de carne, lapte şi zahăr este nevoie în­totdeauna, iar ele nu pot fi înlocuite cu alt­ceva. La polul opus stau procesatorii de peşte, de cafea, de ceai şi brutăriile. La aceste com­panii, şocul costu­rilor forţează reducerea mar­jelor. Cele mai mari probleme le au brutăriile şi cofetăriile.

De cealaltă parte, spre exemplu producă­torii de paste făinoase fac profit. La creşterea marjelor ajută enorm faptul că în sectoarele respective concurenţa este redusă. Pe baza re­zul­tatelor găsite, experţii de la Credit Agricole au concluzionat că în următoarele luni polo­nezii trebuie să se aştepte la noi scumpiri la ali­mente şi băuturi nonalcoolice. În octom­brie, inflaţia la alimente ar putea ajunge la 20%.

Scumpirea fără precedent a mâncării, ca şi a energiei, este unul din aspectele care-l îngrijorează cel mai tare pe cetăţeanul de rând al ţărilor est-europene deoarece mâncarea şi întreţinerea au cea mai mare pondere în cheltuieli.

În Ungaria, scumpirea produselor alimentare a fost printre primele efecte ale valului de inflaţie, iar ziarele locale atrag adesea atenţia că preţurile cresc cel mai rapid acolo. Guvernul a plafonat preţurile unor produse alimentare de bază şi ale carburanţilor, dar a făcut prea puţin pentru a reduce presiunea costurilor în alte sectoare, aceasta poate pentru că pur şi simplu a rămas fără bani.

Astfel, cea mai populară brânză din Ungaria era în iulie cu 70% mai scumpă decât anul trecut, potrivit Portfolio.hu. Preţurile cartofilor pe piaţa engros au crescut cu 40%. Făina la producător costă cu aproape 90% mai mult. Carnea ajunge la procesator cu până la 50% mai scumpă. Iar procesatorii, cel puţin cei de lapte, spun că ar putea fi nevoiţi să închidă din fabrici din cauza costurilor prea mari. Însă, după cum arată penzcentrum.hu, şi în Germania costurile sunt mari, dar de la procesator produsul pleacă spre magazin mai ieftin decât în Ungaria. O explicaţie găsită de site şi dată şi de producătorii maghiari pentru această diferenţă este deprecierea considerabilă a forintului faţă de euro. Oricare ar fi cauza, specialiştii spun că scumpirile, şi aşa cele mai mari din UE, vor continua.

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII