Se caută DIRECTOR la ANSP! Cerințele și aptitudinile solicitate de la candidați

Ministerul Sănătății anunță concurs pentru funcția de director al Agenției Naționale de Sănătate Publică. Candidatul pentru această funcție trebuie să nu fi împlinit vârsta de 63 de ani, să aibă cel puțin 4 ani de experiență în domeniu, aptitudini manageriale și cunoștințe profunde despre sistemul de sănătate.

Doritorii sunt așteptați să depună actele la Ministerul Sănătății până pe data de 28 septembrie, scrie sanatateinfo.md.

Candidații trebuie să depună următoarele documente:

CV-ul,
formularul de participare,
copia buletinului de identitate,
copiile diplomelor de studii și ale certificatelor de absolvire ale cursurilor de perfecționare profesională și/sau specializare,
copia carnetului de muncă,
certificatul medical,
cazierul judiciar.

Cerințe generale față de candidați:

Cetățean al Republicii Moldova,
Cunoașterea limbii române,
Nu a împlinit vârsta de 63 de ani,
Studiile necesare, prevăzute pentru funcția respectivă,
Nu a fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni,
Este apt de muncă,
Nu este privat de dreptul de a ocupa funcții publice,
Nu are interdicția de a ocupa o funcție publică, ce derivă dintr-un act de constatare al ANI.

Aptitudini: capacități manageriale, cunoștințe profunde a sistemului de sănătate din Republica Moldova, cunoștințe în domeniul de sănătate publică, a legislației în domeniul de sănătate, capacități de planificare a acțiunilor a direcțiilor strategice, de organizare, coordonare, analiză, raportare, sinteză, identificarea problemelor de sănătate publică, capacitatea de a lucra eficient sub presiune, abilități de comunicare și lucru în echipă.

De asemenea, viitorul director al ANSP trebuie să dea dovadă de profesionalism, responsabilitate, integritate, respect față de oameni, disciplină, tendință de perfecționare profesională continuă. Să aibă cunoștințe de operare la calculator: Word, Excel, PowerPoint, Internet și a unei limbi de circulație internațională la nivelul B2.

Directorul ANSP va asigura managementul activității Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, prin coordonarea procesului de implementare a politicilor statului în domeniile de competență, supravegherea de stat în sănătate, promovarea protecției sănătății publice, controlul de stat (inspecția) în sănătate, monitorizarea și evaluarea stării de sănătate a populației, asigurarea procesului de evaluare și creditare a activității instituțiilor medico-sanitare și farmaceutice și asigurarea siguranței ocupaționale.

#ANSP #functie vacanta #cerinte #Director

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.