Se deschide supapa! Topul ministerelor cu cei mai mulți bani alocați în 2023. Cel al lui Spînu rămâne cu buza umflată

Guvernul a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, iar documentul prevede creșterea bugetelor mai multor ministere, notează realitatea.md.

Topul ministerelor, care înregistrează cea mai mare creștere la buget, comparativ cu anul 2022.

1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale – buget de 5,9 miliarde lei, în creștere cu 2,9 miliarde lei

2. Ministerul Apărării – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 650 milioane lei

3. Ministerul Sănătății – buget de 2,4 miliarde lei, în creștere cu 318 milioane lei

4. Ministerul Educației – buget de 3 miliarde lei, în creștere cu 295 milioane lei

5. MAI – buget de 4,3 miliarde lei, în creștere cu 272 milioane lei

6. Ministerul Justiției – buget de 1 miliard lei, în creștere cu 106 milioane lei

7. Ministerul Finanțelor – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 87 milioane lei

8. Ministerul Culturii – buget de 561 milioane lei, în creștere cu 69,4 milioane lei

La celelalte ministere, bugetul pentru anul 2023 a fost redus. Cel mai mult s-a tăiat de la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.