Se deschide supapa! Topul ministerelor cu cei mai mulți bani alocați în 2023. Cel al lui Spînu rămâne cu buza umflată

Guvernul a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, iar documentul prevede creșterea bugetelor mai multor ministere, notează realitatea.md.

Topul ministerelor, care înregistrează cea mai mare creștere la buget, comparativ cu anul 2022.

1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale – buget de 5,9 miliarde lei, în creștere cu 2,9 miliarde lei

2. Ministerul Apărării – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 650 milioane lei

3. Ministerul Sănătății – buget de 2,4 miliarde lei, în creștere cu 318 milioane lei

4. Ministerul Educației – buget de 3 miliarde lei, în creștere cu 295 milioane lei

5. MAI – buget de 4,3 miliarde lei, în creștere cu 272 milioane lei

6. Ministerul Justiției – buget de 1 miliard lei, în creștere cu 106 milioane lei

7. Ministerul Finanțelor – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 87 milioane lei

8. Ministerul Culturii – buget de 561 milioane lei, în creștere cu 69,4 milioane lei

La celelalte ministere, bugetul pentru anul 2023 a fost redus. Cel mai mult s-a tăiat de la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.