Se deschide supapa! Topul ministerelor cu cei mai mulți bani alocați în 2023. Cel al lui Spînu rămâne cu buza umflată

Guvernul a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, iar documentul prevede creșterea bugetelor mai multor ministere, notează realitatea.md.

Topul ministerelor, care înregistrează cea mai mare creștere la buget, comparativ cu anul 2022.

1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale – buget de 5,9 miliarde lei, în creștere cu 2,9 miliarde lei

2. Ministerul Apărării – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 650 milioane lei

3. Ministerul Sănătății – buget de 2,4 miliarde lei, în creștere cu 318 milioane lei

4. Ministerul Educației – buget de 3 miliarde lei, în creștere cu 295 milioane lei

5. MAI – buget de 4,3 miliarde lei, în creștere cu 272 milioane lei

6. Ministerul Justiției – buget de 1 miliard lei, în creștere cu 106 milioane lei

7. Ministerul Finanțelor – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 87 milioane lei

8. Ministerul Culturii – buget de 561 milioane lei, în creștere cu 69,4 milioane lei

La celelalte ministere, bugetul pentru anul 2023 a fost redus. Cel mai mult s-a tăiat de la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a fost nevoită să apeleze din nou la energie electrică de avarie. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că, în după-amiaza și seara zilei de luni, operatorul de sistem Moldelectrica a solicitat livrări de urgență pentru a menține stabilitatea sistemului electroenergetic.

Potrivit ministrului, energia de avarie este distinctă de livrările comerciale efectuate de furnizorul central Energocom, fie în baza contractelor bilaterale, fie prin achiziții de pe bursele de energie. Acest tip de energie este considerabil mai scump, iar prețul final urmează să fie stabilit la începutul lunii viitoare, în cadrul proceselor de decontare.

Solicitarea ajutorului de avarie a fost determinată de dezechilibrele apărute în sistemul electroenergetic, generate de capacitatea limitată a interconexiunii cu România, dar și de abaterile dintre consumul și generarea prognozată pe piața energiei electrice.

Dorin Junghietu a mai menționat că, pentru săptămâna curentă, capacitatea netă de transfer (NTC) pentru blocul de control Ucraina–Moldova este de 2.150 MW. Această valoare este stabilită săptămânal de Centrele Regionale de Coordonare ale operatorilor sistemelor de transport și reflectă constrângerile tehnice existente la nivel regional.