Se modernizează două segmente de le cale ferată de coșmar, pe care se circulă mai încet decât căruțele

CFM planifică să modernizeze două segmente de calea ferată pentru a facilita tranzitul de mărfuri din Ucraina, scrie gmk.center.

Lucrările de modernizare vizează eliminarea limitelor de viteză între Chișinău și Căinari, precum și între Ocnița și Ungheni la granița cu România. Costul estimat al lucrărilor este estimat la 71 milioane euro. Guvernul ar trebui să asigure 28 milioane euro și UE – 20 milioane euro. În plus, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a aprobat un împrumut anticriză de 23 milioane de euro, pe care CFM îl va folosi pentru finanțarea parțială a modernizării celor două tronsoane de cale ferată.

Scopul modernizării celor două segmente de cale ferată este de a facilita transportul de mărfuri din Ucraina către UE prin Republica Moldova, asigurând securitatea alimentară și îmbunătățirea accesului exporturilor ucrainene în portul românesc de la Marea Neagră – Constanța, precum și în porturile Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acest lucru poate satisface o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

Republica Moldova s-a alăturat coridorului solidarității și asigură tranzitul mărfurilor feroviare din Ucraina. Este vorba eliminarea controlului dublu sau triplu al autorităților vamale și de frontieră. Vor fi simplificate procedurile de tranzit feroviar de mărfuri pe teritoriul Ucrainei cu destinație către Moldova și România și pe teritoriul Moldovei cu destinație către Ucraina și România.

După cum a raportat Centrul GMK, Republica Moldova va accelera repararea căii care duce la granița cu Ucraina. Tara efectuează lucrări de reparație pe tronsonul de cale ferata Bender – Causeni – Basarabeasca – Etulia – Giurgiulești. Proiectul prevede revizii a aproximativ 80 km și reparații curente a aproximativ 153 km de cale. După încheierea lucrărilor, trenurile de marfă vor circula cu o viteză de aproximativ 90 km/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #modernizare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.