Se strânge lațul! Modovagaz trebuie să dea statului 3,3 miliarde de lei

Moldovagaz urmează să dea statului 3, 3 miliarde de lei. Banii urmează a fi virați în contul statului urmare a reevaluării activelor Guvernului ca și participație în cadrul companiei. Mai exact, această sumă urmează a fi trecută în cont ca datorie a Moldovagaz către Agenția Proprietății Publice, potrivit hotărârii aprobate de Parlament.

De asemenea, hotărârea prevede că executivul trebuie să efectueze reinventarierea patrimoniului depus de Guvern în calitate de cotă parte în capitalul social al „Moldovagaz” și să determine patrimoniul ce nu a participat la diminuarea datoriilor față de „Gazprom”.

Suplimentar, vor fi întreprinse acțiunile necesare pentru suspendarea dreptului de vot al acțiunilor SA „Moldovagaz” aferente patrimoniului retras de către acționarul din stânga Nistrului a Republicii Moldova, în caz de neasigurare în termeni proximi a restabilirii controlului SA „Moldovagaz” asupra patrimoniului situat în partea stângă Nistrului.

Hotărârea adoptată de Parlament mai prevede eficientizarea activității rețelelor de distribuție a gazelor din subordinea „Moldovagaz” prin asigurarea aprobării fuziunii celor 12 întreprinderi de distribuție. De asemenea, este prevăzută aprobarea și aplicarea unui plan de acțiuni de reducere în continuare a pierderilor gazelor în rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

Ministerul Energiei va demara, în comun cu Agenția Proprietății Publice, procedura de recunoaștere/înregistrare ca proprietate de stat a rețelelor de gaze fără proprietar și transmiterea celor în proprietatea statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #datorie #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.