Seceta a topit speranțelor fermierilor! Cu banii de la BERD autoritățile vor să reabiliteze trei stații de irigare

Proiectul de lege pentru ratificarea acordului cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind împrumutul de 50,1 de milioane de euro (circa 55 de milioane de dolari) destinat agriculturii a fost votat de Parlament în prima lectură. Acordul presupune că banii vor fi destinați realizării proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI)”.

6,5 milioane de dolari vor fi destinați pentru fortificare capacităților instituționale ale AIPA și ANSA, 21 milioane de dolari pentru dezvoltarea sectorului zootehnic și 25 de milioane de dolari pentru reabilitarea stațiilor de irigare de la Tudora, Etulia și Tețcani.

Proiectul are menirea de a sprijini obiectivele de îmbunătățire a serviciilor agricole publice, stimulare a creșterii orientate spre piață și sporirea rezilienței beneficiarilor de a crește accesul la serviciile de irigare. Totodată, sunt prevăzute măsuri prompte de răspuns în cazul unor eventuale crize sau urgențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Asistența financiară va avea mai multe beneficii economice generale, inclusiv crearea de noi locuri de muncă, consolidarea rezilienței sectorului agricol la schimbările climatice, implementarea unor practici agricole avansate și promovarea producției animaliere ecologice, creșterea veniturilor beneficiarilor.

Legea urmează să fie votată în lectura a doua.

Conform datelor Agenției „Apele Moldovei”, în țară sunt 78 de Sisteme Centralizate de Irigare (SCI) cu aria de acoperire a 131,7 mii ha. Starea tehnică în care se află sistemele centralizate de irigare (SCI) în prezent este dezastruoasă, 51% din totalul celor 78 SCI sunt ruinate/distruse, 22% – sunt nefuncționale, iar 27% – sunt funcționale parțial.

#irigare #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.