Seceta a topit speranțelor fermierilor! Cu banii de la BERD autoritățile vor să reabiliteze trei stații de irigare

Proiectul de lege pentru ratificarea acordului cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind împrumutul de 50,1 de milioane de euro (circa 55 de milioane de dolari) destinat agriculturii a fost votat de Parlament în prima lectură. Acordul presupune că banii vor fi destinați realizării proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI)”.

6,5 milioane de dolari vor fi destinați pentru fortificare capacităților instituționale ale AIPA și ANSA, 21 milioane de dolari pentru dezvoltarea sectorului zootehnic și 25 de milioane de dolari pentru reabilitarea stațiilor de irigare de la Tudora, Etulia și Tețcani.

Proiectul are menirea de a sprijini obiectivele de îmbunătățire a serviciilor agricole publice, stimulare a creșterii orientate spre piață și sporirea rezilienței beneficiarilor de a crește accesul la serviciile de irigare. Totodată, sunt prevăzute măsuri prompte de răspuns în cazul unor eventuale crize sau urgențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Asistența financiară va avea mai multe beneficii economice generale, inclusiv crearea de noi locuri de muncă, consolidarea rezilienței sectorului agricol la schimbările climatice, implementarea unor practici agricole avansate și promovarea producției animaliere ecologice, creșterea veniturilor beneficiarilor.

Legea urmează să fie votată în lectura a doua.

Conform datelor Agenției „Apele Moldovei”, în țară sunt 78 de Sisteme Centralizate de Irigare (SCI) cu aria de acoperire a 131,7 mii ha. Starea tehnică în care se află sistemele centralizate de irigare (SCI) în prezent este dezastruoasă, 51% din totalul celor 78 SCI sunt ruinate/distruse, 22% – sunt nefuncționale, iar 27% – sunt funcționale parțial.

#irigare #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul cu furaje al Republicii Moldova a totalizat 34 de mii de tone în luna octombrie, în valoare de 220,1 milioane lei. Deși balanța fizică este pozitivă (+16 mii tone), cea valorică rămâne negativă, cu un deficit de 44,8 milioane lei, deoarece prețul mediu al importurilor este de circa 4,2 ori mai mare decât al exporturilor, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg). Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.

Geografia arată importuri din 15 țări, cu Ucraina pe primul loc (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL). Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.