Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a murit la vârsta de 63 de ani

Mohammad Barkindo, un politician nigerian și secretar general al grupului de producători de petrol OPEC, a murit la vârsta de 63 de ani, scrie CNBC.

Șeful National Petroleum Corporation din Nigeria, Mele Kyari, a anunțat miercuri vestea într-un tweet, care a fost confirmat de două surse din cadrul OPEC.

Moartea neașteptată a lui Barkindo reprezintă o surpriză pentru membrii industriei petrolului și gazelor, mulți dintre aceștia descriindu-l ca pe un „gigant” în industrie.

Mohammad Barkindo a lucrat în cariera sa la compania națională de petrol din Nigeria, Duke Oil, Ministerul de Externe și Ministerul Energiei din Nigeria, precum și OPEC.

De când a preluat funcția de secretar general al OPEC, în 2016, Barkindo a supravegheat vremurile tumultoase pentru grupul de producători de petrol, care a asistat la piețe tot mai volatile zdruncinate de evenimente istorice, inclusiv pandemia de Covid-19, crearea alianței OPEC+ cu Rusia și alte țări non- statele OPEC, precum și invazia Ucrainei de către Rusia.

În timp ce organizația a pierdut doi membri, Qatar și Ecuador, Barkindo este totuși creditat că a menținut unitatea între membrii OPEC, în efortul de a stabiliza piețele petroliere globale.

Moartea lui Barkindo vine într-o perioadă în care piețele energetice sunt volatile, inflația globală crește din ce în ce mai mult, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai prezente, iar consecințele pandemiei și ale războiului se simt tot mai tare.

Conflictele geopolitice și sancțiunile au dus la o aprovizionare cu petrol mult mai redusă, care a împins prețurile la recorduri ce nu au mai fost atinse de mai mulți ani, pe fondul temerilor legate de o recesiune globală.

CEO-ul Atlantic Council, Frederick Kempe, l-a descris pe Barkindo ca având „expertiză de neegalat pe piețele petroliere, dar și în ceea ce privește securitatea și guvernarea”, precum și „o înțelegere profundă a geopoliticii într-o lume volatilă”.

We lost our esteemed Dr Muhammad Sanusi Barkindo. He died at about 11pm yesterday 5th July 2022. Certainly a great loss to his immediate family, the NNPC, our country Nigeria, the OPEC and the global energy community. Burial arrangements will be announced shortly.

— Mele Kyari, OFR (@MKKyari) July 6, 2022

#secretarul general #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.