Secretele afacerilor din asigurări! Cum îți gestionează companiile banii tăi

În anul 2022 în Republica Moldova erau zece companii de asigurări or, acestea potrivit legislației sunt obligate să-și plaseze banii acumulați din primele de asigurări în diferite instrumente financiare care acoperă rezervele tehnice şi cerinţa de capital minim.

Într-un răspuns oferit BANI.MD, Comisia Națională a Pieței Financiare susține societatea de asigurare sau de reasigurare este obligată să ţină cont de tipurile activităţii de asigurare sau de reasigurare pe care o desfăşoară, astfel încât să asigure siguranţa, profitabilitatea şi caracterul tranzacţionabil al investiţiilor, precum şi maturitatea, diversitatea şi riscul de dispersie a acestor investiţii.

Societăţile de asigurare sau de reasigurare investesc doar în active ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate şi raportate în mod adecvat şi care pot fi luate în considerare la acoperirea necesităţilor globale de solvabilitate, determinate conform evaluării interne a riscurilor şi solvabilităţii.

Astfel, la sfârșitul anului 2022, companiile de asigurări aveau făcute investiții în sumă de 2,9 miliarde de lei. Cele mai multe a fost în valori mobiliare de stat 1,9 miliarde de lei, cu o cotă de 71% din total. Asiguratorii aveau depozite în bănci în sumă de 379,7 milioane de lei (14%), investiții în imobile – 272,6 milioane de lei (10,1%).

Cele mai multe investiții în titlurile de stat le-a avut Grawe Carat – 1,1 miliarde de lei, Donaris – 237,4 milioane de lei și General Asigurări – 132,8 milioane de lei.

Valorile mobiliare de stat sunt admise în orice sumă la acoperire, de aceea dețin o pondere majoră în totalul investițiilor, fiind cele mai sigure și lichide active.

La capitolul depozite bancare, cele mai mare sume aveau Astera Grup – 140,8 milioane de lei, Grawe Carat – 52,6 milioane de lei și Donaris – 42,8 milioane de lei.

În ceea ce privește investițiile în bunurile imobile, cele mai multe le are General Asigurări – 69,2 milioane de lei, Astera Grup – 61,7 milioane de lei și Moldasig – 42,7 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări #CNPF #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie