Secretomanie în jurul Codului transportatorilor! Ministerul lui Spînu l-a modificat sub șapte lacăte

Asociația Patronală din domeniul transporturilor rutiere se arată nemulțumită de modificarea Codului transporturilor rutiere, în condițiile în care documentul nu a fost consultat cu transportatorii și conține mai multe lacune.

De la membrii grupului de lucru au fost solicitate doar propuneri de modificare a Codului Transporturilor Rutiere, care nu au fost dezbătute niciodată în cadrul grupului. Mai mult ca atât, MIDR nici o data nu a înaintat in cadrul grupului de lucru propriile propuneri de modificare cu argumentele de rigoare.

Proiectul în cauză a fost elaborat într-o maniera plină de secretomanie fără ca grupul de lucru special creat de Ministerul Infrastructurii în acest sens să aibă vreo cunoștință de cauză.

Mai mult ca atât, deși în nota de argumentare ministerul evidențiază ca scopul proiectului nu este ajustarea legislației naționale la aquis-ul comunitar, el vizează în mod direct modificarea unor norme care țin direct de implementarea Regulamentului nr.1071/2009 al Parlamentului European al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și activitatea de transport rutier.

Actuala redacție a Codului transporturilor rutiere conține multe norme care sunt în contradicție cu aquis-ul comunitar necesar a fi implementat în conformitate cu Acordul de Asociere RM-UE, ministerul prin proiectul elaborat vine cu propuneri care continuă să încalce normele comunitare sau să ignore complet necesitatea ajustării normelor naționale la normele comunitare asumate prin Acordul de Asociere.

Asociațiile transportatorilor susține că maniera în care proiectul Codului transportatorilor a fost supus consultărilor publice este una netransparentă, care încalcă principiile de elaborare a actelor normative. Transportatorii s-au adresat președinției, parlamentului și guvernului pentru retragerea proiectului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cod #transportatori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.