Sectoarele economice care au contribuit cel mai mult la creșterea PIB-ului în primul trimestrul al 2021

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a înregistrat un produs intern brut (PIB) de 46,5 miliarde lei și a înregistrat o creștere reală de 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere. Iată sectoarele care au resimțit cel mai mult creșterea economică.

Influența pozitivă a PIB-ului a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult:

comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB);
industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB);
informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB);
tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB);
construcții (+0,4% contribuție la PIB);
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

De asemenea, sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 și a avut un rezultat de +6,1% a VAB.

O evoluție pozitivă a înregistrat și sectorul contrucțiilor, care a înregistrat o creștere de 5,5%.

În primul trimestru, creșteri de 6,5% a înregistrat și sectorul IT.

#sectoare economice #crestere #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.