Sectorul imobiliar, în agonie! Creșterea de 37% nu poate acoperi găurile lăsate de crizele ultimilor ani

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cresterem criza #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.