Șefa FMI avertizează că economia mondială riscă să alunece într-o criză de creștere lentă și datorii copleșitoare

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment grav joi, semnalând că economia mondială este pe cale să intre pe o traiectorie periculoasă, caracterizată de creștere economică scăzută și datorii în creștere. Această evoluție amenință să lase guvernele fără resurse suficiente pentru a investi în oportunități pentru cetățeni și pentru a aborda crizele climatice și alte provocări globale, a transmis Georgieva în cadrul reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, relatează News.ro, citând CNBC.

Într-un peisaj economic tot mai complex și marcat de nemulțumirea populației, Georgieva a subliniat că provocările de astăzi – inclusiv inflația, cererea slabă din China și conflictele globale – pun la grea încercare reziliența economică globală. În ciuda unor semnale de stabilizare, economiile nu reușesc să alunge nesiguranța care persistă în rândul populației.

FMI a publicat noi prognoze care indică o încetinire a creșterii PIB-ului global până la 3,1% până în 2029, față de 3,2% în acest an. De asemenea, datoria publică globală este estimată să depășească 100 de trilioane de dolari, atingând 100% din PIB până în 2030, în contextul în care cheltuielile guvernamentale continuă să crească, iar taxele sunt menținute la niveluri scăzute.

„Economia globală riscă să rămână blocată într-un scenariu de creștere scăzută și datorii copleșitoare”, a avertizat Georgieva. Aceasta va duce la venituri reduse, locuri de muncă mai puține și fonduri limitate pentru priorități precum protecția mediului și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Într-o declarație comună, liderii G20 au afirmat că susțin rezistența economică în fața protecționismului, subliniind că speră într-o „aterizare ușoară” a economiei globale. Totuși, conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina continuă să provoace diviziuni și să amenințe stabilitatea economică.

Georgieva a mai adăugat că economiile precum cea a Chinei riscă o încetinire drastică dacă nu vor adopta măsuri de creștere a cererii interne, FMI estimând deja o reducere a prognozei de creștere a Chinei pentru 2024 la 4,8%.

Într-un context economic global tensionat, avertismentele FMI aduc în prim-plan necesitatea unor politici adaptate pentru a evita o criză economică globală de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati