Șefa FMI avertizează că economia mondială riscă să alunece într-o criză de creștere lentă și datorii copleșitoare

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment grav joi, semnalând că economia mondială este pe cale să intre pe o traiectorie periculoasă, caracterizată de creștere economică scăzută și datorii în creștere. Această evoluție amenință să lase guvernele fără resurse suficiente pentru a investi în oportunități pentru cetățeni și pentru a aborda crizele climatice și alte provocări globale, a transmis Georgieva în cadrul reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, relatează News.ro, citând CNBC.

Într-un peisaj economic tot mai complex și marcat de nemulțumirea populației, Georgieva a subliniat că provocările de astăzi – inclusiv inflația, cererea slabă din China și conflictele globale – pun la grea încercare reziliența economică globală. În ciuda unor semnale de stabilizare, economiile nu reușesc să alunge nesiguranța care persistă în rândul populației.

FMI a publicat noi prognoze care indică o încetinire a creșterii PIB-ului global până la 3,1% până în 2029, față de 3,2% în acest an. De asemenea, datoria publică globală este estimată să depășească 100 de trilioane de dolari, atingând 100% din PIB până în 2030, în contextul în care cheltuielile guvernamentale continuă să crească, iar taxele sunt menținute la niveluri scăzute.

„Economia globală riscă să rămână blocată într-un scenariu de creștere scăzută și datorii copleșitoare”, a avertizat Georgieva. Aceasta va duce la venituri reduse, locuri de muncă mai puține și fonduri limitate pentru priorități precum protecția mediului și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Într-o declarație comună, liderii G20 au afirmat că susțin rezistența economică în fața protecționismului, subliniind că speră într-o „aterizare ușoară” a economiei globale. Totuși, conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina continuă să provoace diviziuni și să amenințe stabilitatea economică.

Georgieva a mai adăugat că economiile precum cea a Chinei riscă o încetinire drastică dacă nu vor adopta măsuri de creștere a cererii interne, FMI estimând deja o reducere a prognozei de creștere a Chinei pentru 2024 la 4,8%.

Într-un context economic global tensionat, avertismentele FMI aduc în prim-plan necesitatea unor politici adaptate pentru a evita o criză economică globală de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.