Șefa FMI avertizează că economia mondială riscă să alunece într-o criză de creștere lentă și datorii copleșitoare

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment grav joi, semnalând că economia mondială este pe cale să intre pe o traiectorie periculoasă, caracterizată de creștere economică scăzută și datorii în creștere. Această evoluție amenință să lase guvernele fără resurse suficiente pentru a investi în oportunități pentru cetățeni și pentru a aborda crizele climatice și alte provocări globale, a transmis Georgieva în cadrul reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, relatează News.ro, citând CNBC.

Într-un peisaj economic tot mai complex și marcat de nemulțumirea populației, Georgieva a subliniat că provocările de astăzi – inclusiv inflația, cererea slabă din China și conflictele globale – pun la grea încercare reziliența economică globală. În ciuda unor semnale de stabilizare, economiile nu reușesc să alunge nesiguranța care persistă în rândul populației.

FMI a publicat noi prognoze care indică o încetinire a creșterii PIB-ului global până la 3,1% până în 2029, față de 3,2% în acest an. De asemenea, datoria publică globală este estimată să depășească 100 de trilioane de dolari, atingând 100% din PIB până în 2030, în contextul în care cheltuielile guvernamentale continuă să crească, iar taxele sunt menținute la niveluri scăzute.

„Economia globală riscă să rămână blocată într-un scenariu de creștere scăzută și datorii copleșitoare”, a avertizat Georgieva. Aceasta va duce la venituri reduse, locuri de muncă mai puține și fonduri limitate pentru priorități precum protecția mediului și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Într-o declarație comună, liderii G20 au afirmat că susțin rezistența economică în fața protecționismului, subliniind că speră într-o „aterizare ușoară” a economiei globale. Totuși, conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina continuă să provoace diviziuni și să amenințe stabilitatea economică.

Georgieva a mai adăugat că economiile precum cea a Chinei riscă o încetinire drastică dacă nu vor adopta măsuri de creștere a cererii interne, FMI estimând deja o reducere a prognozei de creștere a Chinei pentru 2024 la 4,8%.

Într-un context economic global tensionat, avertismentele FMI aduc în prim-plan necesitatea unor politici adaptate pentru a evita o criză economică globală de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va putea construi, în viitorul apropiat, depozite subterane proprii pentru stocarea gazelor naturale, din cauza limitărilor geologice și a costurilor uriașe ale unui astfel de proiect. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile necesare ar ajunge la circa 16 miliarde de dolari, o sumă pe care autoritățile o consideră prohibitivă în actualul context, scrie moldova1.

„Nu avem foste depozite sau zăcăminte de gaze deja epuizate în care am putea injecta și n-avem nici mine de sare, pentru că aceste depozite subterane se construiesc în anumite structuri geologice. (…) investițiile pentru un astfel de depozit subteran s-ar ridica la vreo 16 miliarde de dolari. Deci, sunt niște costuri foarte mari”, a declarat Junghietu la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, ediția din 11 februarie.

În lipsa unor capacități interne, rezervele strategice ale țării sunt păstrate în depozite din statele vecine, pe baza unor înțelegeri de cooperare. Ministrul a precizat că autoritățile de la Kiev au reiterat garanțiile privind siguranța stocurilor, iar decizia luată anul trecut a fost de a împărți rezervele în două: 45% în Ucraina și peste 55% în România.

Totodată, Junghietu a menționat că Republica Moldova deține 22,6 milioane de metri cubi de gaze stocate în Ucraina.

Pe fundalul scăderii prețurilor de achiziție, autoritățile indică și o ieftinire a costului gazelor în 2026. Estimările arată un preț mediu anual de aproximativ 404 euro/1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), cu aproape 17% mai mic față de anul precedent, evoluție care a permis reducerea tarifelor pentru populație.

Conform deciziei ANRE, tariful final pentru consumatorii casnici a fost stabilit la 14,42 lei/m³, față de 16,74 lei/m³, tarif aplicat până la 3 februarie.