Șefa FMI avertizează că economia mondială riscă să alunece într-o criză de creștere lentă și datorii copleșitoare

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment grav joi, semnalând că economia mondială este pe cale să intre pe o traiectorie periculoasă, caracterizată de creștere economică scăzută și datorii în creștere. Această evoluție amenință să lase guvernele fără resurse suficiente pentru a investi în oportunități pentru cetățeni și pentru a aborda crizele climatice și alte provocări globale, a transmis Georgieva în cadrul reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, relatează News.ro, citând CNBC.

Într-un peisaj economic tot mai complex și marcat de nemulțumirea populației, Georgieva a subliniat că provocările de astăzi – inclusiv inflația, cererea slabă din China și conflictele globale – pun la grea încercare reziliența economică globală. În ciuda unor semnale de stabilizare, economiile nu reușesc să alunge nesiguranța care persistă în rândul populației.

FMI a publicat noi prognoze care indică o încetinire a creșterii PIB-ului global până la 3,1% până în 2029, față de 3,2% în acest an. De asemenea, datoria publică globală este estimată să depășească 100 de trilioane de dolari, atingând 100% din PIB până în 2030, în contextul în care cheltuielile guvernamentale continuă să crească, iar taxele sunt menținute la niveluri scăzute.

„Economia globală riscă să rămână blocată într-un scenariu de creștere scăzută și datorii copleșitoare”, a avertizat Georgieva. Aceasta va duce la venituri reduse, locuri de muncă mai puține și fonduri limitate pentru priorități precum protecția mediului și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Într-o declarație comună, liderii G20 au afirmat că susțin rezistența economică în fața protecționismului, subliniind că speră într-o „aterizare ușoară” a economiei globale. Totuși, conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina continuă să provoace diviziuni și să amenințe stabilitatea economică.

Georgieva a mai adăugat că economiile precum cea a Chinei riscă o încetinire drastică dacă nu vor adopta măsuri de creștere a cererii interne, FMI estimând deja o reducere a prognozei de creștere a Chinei pentru 2024 la 4,8%.

Într-un context economic global tensionat, avertismentele FMI aduc în prim-plan necesitatea unor politici adaptate pentru a evita o criză economică globală de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).