Șefa FMI avertizează că economia mondială riscă să alunece într-o criză de creștere lentă și datorii copleșitoare

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment grav joi, semnalând că economia mondială este pe cale să intre pe o traiectorie periculoasă, caracterizată de creștere economică scăzută și datorii în creștere. Această evoluție amenință să lase guvernele fără resurse suficiente pentru a investi în oportunități pentru cetățeni și pentru a aborda crizele climatice și alte provocări globale, a transmis Georgieva în cadrul reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, relatează News.ro, citând CNBC.

Într-un peisaj economic tot mai complex și marcat de nemulțumirea populației, Georgieva a subliniat că provocările de astăzi – inclusiv inflația, cererea slabă din China și conflictele globale – pun la grea încercare reziliența economică globală. În ciuda unor semnale de stabilizare, economiile nu reușesc să alunge nesiguranța care persistă în rândul populației.

FMI a publicat noi prognoze care indică o încetinire a creșterii PIB-ului global până la 3,1% până în 2029, față de 3,2% în acest an. De asemenea, datoria publică globală este estimată să depășească 100 de trilioane de dolari, atingând 100% din PIB până în 2030, în contextul în care cheltuielile guvernamentale continuă să crească, iar taxele sunt menținute la niveluri scăzute.

„Economia globală riscă să rămână blocată într-un scenariu de creștere scăzută și datorii copleșitoare”, a avertizat Georgieva. Aceasta va duce la venituri reduse, locuri de muncă mai puține și fonduri limitate pentru priorități precum protecția mediului și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Într-o declarație comună, liderii G20 au afirmat că susțin rezistența economică în fața protecționismului, subliniind că speră într-o „aterizare ușoară” a economiei globale. Totuși, conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina continuă să provoace diviziuni și să amenințe stabilitatea economică.

Georgieva a mai adăugat că economiile precum cea a Chinei riscă o încetinire drastică dacă nu vor adopta măsuri de creștere a cererii interne, FMI estimând deja o reducere a prognozei de creștere a Chinei pentru 2024 la 4,8%.

Într-un context economic global tensionat, avertismentele FMI aduc în prim-plan necesitatea unor politici adaptate pentru a evita o criză economică globală de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.