Șeful Sberbank crede că economia Rusiei va avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul din 2021

17 Iun. 2022, 18:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
17 Iun. 2022, 18:04 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul la care era în 2021, înainte de impunerea sancţiunilor internaţionale, în condiţiile în care aceste sancţiuni au şters jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei, a declarat vineri directorul general de la Sberbank, German Gref, transmite Reuters.

După ce Moscova a trimis trupe în Ucraina, la data de 24 februarie, statele occidentale au impus cele mai dure sancţiuni economice cu care Rusia s-a confruntat în istoria modernă. Imediat după anunţarea sancţiunilor occidentale, activele ruseşti au avut de suferit iar preţurile de consum au explodat, ceea ce a determinat autorităţile ruse să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital, să majoreze dobânzile şi să restrângă capacitatea investitorilor străini de a-şi vinde activele din Rusia, scrie Agerpres.

German Gref, a cărui bancă este cea mai importantă instituţie financiară din Rusia, controlând majoritatea depozitelor şi împrumuturilor către companii, a estimat vineri că ţările care au impus sancţiuni Rusiei erau responsabile pentru 56% din exporturile şi 51% din importurile sale.

„Există o ameninţare la adresa a 15% din Produsul Intern Brut al ţării. În consecinţă, şi dacă nu facem nimic, am putea avea nevoie de aproximativ un deceniu pentru a readuce economia la nivelul din 2021”, a spus German Gref la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

Sancţiunile impuse băncilor ruseşti au dus la diminuarea tranzacţiilor financiare cu instituţiile financiare din străinătate în timp ce Rusia este de asemenea împiedicată să primească echipamente şi componente esenţiale pentru industriile sale auto, energie şi aeronautică.

Potrivit lui German Gref, livrările cargo au scăzut de şase ori în timp ce transporturile pe mare şi pe calea aerului sunt de asemenea obstrucţionate deoarece sancţiunile au împiedicat companiile aeriene ruseşti să zboare spre vest iar navele maritime sub pavilion rusesc nu au voie să intre în porturile UE.

Deşi admit că există unele obstacole, oficialii ruşi susţin că economia performează mai bine decât se estima iniţia, în timp ce diversificarea unor livrări şi preţurile mai mari la energie, care provenind în parte şi de pe urma sancţiunilor, aduc venituri mai mari la bugetul statului.

Pe măsură ce Uniunea Europeană se pregăteşte să renunţe la combustibilii fosili ruseşti în 2027, Rusia şi-a reorientat peste jumătate din livrările sale de petrol spre Asia, a declarat Alexander Dyukov, directorul companiei petroliere Gazprom Neft, tot la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg.

La rândul său, Dmitry Pankov, director general la Delo Group, care operează principalul operator feroviar de transport marfă din Rusia, Transcontainer, precum şi firma Global Ports, care are terminale maritime în zonele de nord-vest, extremul orient şi sudul Rusiei, a spus că deşi tendinţa de scădere a livrărilor cargo continuă, au început să apară clienţi asiatici. „Nu sunt mari companii globale de transport cargo ci mai ales operatori locali”, a spus Dmitry Pankov la SPIEF.

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo