Șeful Sberbank crede că economia Rusiei va avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul din 2021

Economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul la care era în 2021, înainte de impunerea sancţiunilor internaţionale, în condiţiile în care aceste sancţiuni au şters jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei, a declarat vineri directorul general de la Sberbank, German Gref, transmite Reuters.

După ce Moscova a trimis trupe în Ucraina, la data de 24 februarie, statele occidentale au impus cele mai dure sancţiuni economice cu care Rusia s-a confruntat în istoria modernă. Imediat după anunţarea sancţiunilor occidentale, activele ruseşti au avut de suferit iar preţurile de consum au explodat, ceea ce a determinat autorităţile ruse să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital, să majoreze dobânzile şi să restrângă capacitatea investitorilor străini de a-şi vinde activele din Rusia, scrie Agerpres.

German Gref, a cărui bancă este cea mai importantă instituţie financiară din Rusia, controlând majoritatea depozitelor şi împrumuturilor către companii, a estimat vineri că ţările care au impus sancţiuni Rusiei erau responsabile pentru 56% din exporturile şi 51% din importurile sale.

„Există o ameninţare la adresa a 15% din Produsul Intern Brut al ţării. În consecinţă, şi dacă nu facem nimic, am putea avea nevoie de aproximativ un deceniu pentru a readuce economia la nivelul din 2021”, a spus German Gref la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

Sancţiunile impuse băncilor ruseşti au dus la diminuarea tranzacţiilor financiare cu instituţiile financiare din străinătate în timp ce Rusia este de asemenea împiedicată să primească echipamente şi componente esenţiale pentru industriile sale auto, energie şi aeronautică.

Potrivit lui German Gref, livrările cargo au scăzut de şase ori în timp ce transporturile pe mare şi pe calea aerului sunt de asemenea obstrucţionate deoarece sancţiunile au împiedicat companiile aeriene ruseşti să zboare spre vest iar navele maritime sub pavilion rusesc nu au voie să intre în porturile UE.

Deşi admit că există unele obstacole, oficialii ruşi susţin că economia performează mai bine decât se estima iniţia, în timp ce diversificarea unor livrări şi preţurile mai mari la energie, care provenind în parte şi de pe urma sancţiunilor, aduc venituri mai mari la bugetul statului.

Pe măsură ce Uniunea Europeană se pregăteşte să renunţe la combustibilii fosili ruseşti în 2027, Rusia şi-a reorientat peste jumătate din livrările sale de petrol spre Asia, a declarat Alexander Dyukov, directorul companiei petroliere Gazprom Neft, tot la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg.

La rândul său, Dmitry Pankov, director general la Delo Group, care operează principalul operator feroviar de transport marfă din Rusia, Transcontainer, precum şi firma Global Ports, care are terminale maritime în zonele de nord-vest, extremul orient şi sudul Rusiei, a spus că deşi tendinţa de scădere a livrărilor cargo continuă, au început să apară clienţi asiatici. „Nu sunt mari companii globale de transport cargo ci mai ales operatori locali”, a spus Dmitry Pankov la SPIEF.

#Sberbank #sanctiuni #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie