Șeful Sberbank crede că economia Rusiei va avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul din 2021

17 Iun. 2022, 18:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
17 Iun. 2022, 18:04 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul la care era în 2021, înainte de impunerea sancţiunilor internaţionale, în condiţiile în care aceste sancţiuni au şters jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei, a declarat vineri directorul general de la Sberbank, German Gref, transmite Reuters.

După ce Moscova a trimis trupe în Ucraina, la data de 24 februarie, statele occidentale au impus cele mai dure sancţiuni economice cu care Rusia s-a confruntat în istoria modernă. Imediat după anunţarea sancţiunilor occidentale, activele ruseşti au avut de suferit iar preţurile de consum au explodat, ceea ce a determinat autorităţile ruse să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital, să majoreze dobânzile şi să restrângă capacitatea investitorilor străini de a-şi vinde activele din Rusia, scrie Agerpres.

German Gref, a cărui bancă este cea mai importantă instituţie financiară din Rusia, controlând majoritatea depozitelor şi împrumuturilor către companii, a estimat vineri că ţările care au impus sancţiuni Rusiei erau responsabile pentru 56% din exporturile şi 51% din importurile sale.

„Există o ameninţare la adresa a 15% din Produsul Intern Brut al ţării. În consecinţă, şi dacă nu facem nimic, am putea avea nevoie de aproximativ un deceniu pentru a readuce economia la nivelul din 2021”, a spus German Gref la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

Sancţiunile impuse băncilor ruseşti au dus la diminuarea tranzacţiilor financiare cu instituţiile financiare din străinătate în timp ce Rusia este de asemenea împiedicată să primească echipamente şi componente esenţiale pentru industriile sale auto, energie şi aeronautică.

Potrivit lui German Gref, livrările cargo au scăzut de şase ori în timp ce transporturile pe mare şi pe calea aerului sunt de asemenea obstrucţionate deoarece sancţiunile au împiedicat companiile aeriene ruseşti să zboare spre vest iar navele maritime sub pavilion rusesc nu au voie să intre în porturile UE.

Deşi admit că există unele obstacole, oficialii ruşi susţin că economia performează mai bine decât se estima iniţia, în timp ce diversificarea unor livrări şi preţurile mai mari la energie, care provenind în parte şi de pe urma sancţiunilor, aduc venituri mai mari la bugetul statului.

Pe măsură ce Uniunea Europeană se pregăteşte să renunţe la combustibilii fosili ruseşti în 2027, Rusia şi-a reorientat peste jumătate din livrările sale de petrol spre Asia, a declarat Alexander Dyukov, directorul companiei petroliere Gazprom Neft, tot la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg.

La rândul său, Dmitry Pankov, director general la Delo Group, care operează principalul operator feroviar de transport marfă din Rusia, Transcontainer, precum şi firma Global Ports, care are terminale maritime în zonele de nord-vest, extremul orient şi sudul Rusiei, a spus că deşi tendinţa de scădere a livrărilor cargo continuă, au început să apară clienţi asiatici. „Nu sunt mari companii globale de transport cargo ci mai ales operatori locali”, a spus Dmitry Pankov la SPIEF.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!