Șeful securiștilor din Moldova se așteaptă că rușii vor cotropi țara în 2023. Precizările SIS-ului

19 Dec. 2022, 15:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2022, 15:25 // Actual //  bani.md

În contextul declarațiilor dl Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina, se arată în precizarea Serviciului de Informații și Securitate.

„Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 10:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 10:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Șefa Băncii Central Europeane, Christine Lagarde, a încasat anul trecut o remunerație totală estimată la aproximativ 726.000 de euro, cu peste 50% mai mult decât salariul făcut public de instituție, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Raportul anual al BCE indică un salariu de bază de 466.000 de euro pentru Lagarde. Totuși, jurnaliștii FT au calculat că, odată incluse beneficiile suplimentare și veniturile din funcții externe, remunerația totală urcă cu circa 56%. Astfel, Lagarde devine cel mai bine plătit oficial public din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, diferența provine în principal din: aproximativ 135.000 de euro sub formă de alocații pentru locuință și cheltuieli conexe,
circa 125.000 de euro obținuți din calitatea sa de membru în consiliul Bank for International Settlements, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

Aceste sume nu sunt detaliate individual în raportările BCE, iar BIS publică doar date agregate privind remunerațiile consiliului său.
Prin comparație, câștigurile Christinei Lagarde sunt de aproape patru ori mai mari decât salariul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a cărui remunerație este plafonată prin lege la circa 173.000 de euro anual.
Deși veniturile sale rămân mult sub cele ale directorilor marilor corporații europene, analiza FT a reaprins controversa privind transparența.

Spre deosebire de companiile listate din UE, obligate să publice detalii exhaustive despre pachetele salariale, BCE nu este supusă acelorași standarde de raportare.

Eurodeputatul german Fabio De Masi a criticat nivelul de transparență, afirmând că „cel mai puternic oficial monetar al Europei” ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate publică. Spre comparație, directorul general al Deutsche Bank a raportat public venituri de 9,8 milioane de euro în 2024.

BCE a declarat că structura salarială a președintelui a fost stabilită la fondarea instituției, în 1998, și a fost ajustată doar în linie cu majorările salariale aplicate întregului personal. Totodată, banca susține că practicile sale de raportare sunt conforme cu cele ale altor instituții publice internaționale și că transparența a fost îmbunătățită în timp.

Financial Times mai notează că estimările nu includ contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate sau eventualele plăți de tranziție.

Luate împreună, acestea ar putea ridica veniturile totale ale Christinei Lagarde pe durata mandatului său de opt ani la până la 6,5 milioane de euro. Din 2030, aceasta ar urma să beneficieze de o pensie anuală de circa 178.000 de euro din partea BCE.